O nouă ofensivă anti-Chevron a locuitorilor din Pungeşti

Mişcarea de rezistenţă de la Pungeşti
Mişcarea de rezistenţă de la Pungeşti (Prin bunavoinţa Asociaţiei Vira)

Locuitorii din satul vasluian Pungeşti, comuna Siliştea, sunt determinaţi să lupte în continuare împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist în localitatea lor de către compania Chevron. În consecinţă peste o sută de localnici s-au urcat joi în căruţe şi au pornit într-un marş anti-Chevron către Prefectura Vaslui.

Oamenii sunt nemulţumiţi de suspendarea referendumului pe tema gazelor de şist şi vor să-i ceară explicaţii prefectului Radu Renga despre acest lucru. Aceştia au pregătit şi un memoriu cu revendicările lor.

În urmă cu o lună, sătenii din Siliştea au format un lanţ uman pentru a opri instalarea utilajelor companiei Chevron, care dorea să instaleze prima sondă de exploatare a gazelor de şist din România. Protestele localnicilor au determinat Compania să amâne operaţiunile.

La o zi după protestele din Siliştea, Consiliul local din Pungeşti a hotărât atunci interzicerea exploatării gazelor de şist în comună, unde Chevron era pe cale să înceapă lucrările de amenajare a platformei unde urma sa instaleze prima sondă de explorare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică din ţara noastră, o premieră care nu a mai avut loc. Consilierii locali au decis atunci şi organizarea unui referendum pe această temă.

Decizia Consiliul Local a fost trimisă pentru validare la Prefectura Vaslui, dar instituţia a trimis-o înapoi consilierilor locali să o revoce. Consilierii au refuzat, fapt pentru care Prefectura Vaslui a atacat în instanţă hotărârea de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist în comună.

Autoritatea judeţeană a declarat că hotărârea oficialilor de la Pungeşti este ilegală şi anticonstituţională şi a solicitat anularea acesteia, afirmând că autorităţile locale nu se pot pronunţa asupra exploatării zăcămintelor din subsol, acestea fiind în proprietatea exclusivă a statului.

De asemenea, Prefectura Vaslui a mai dat anterior în judecată alte 11 consilii locale din judeţ pentru acelaşi motiv, iar în nouă cazuri aceste hotărâri de interzicere au fost anulate de instanţă. În alte două cazuri, procesele sunt încă în curs de desfăşurare şi urmează ca Tribunalul Vaslui să se pronunţe în cursul acestei luni.

Chevron a primit în data de 3 octombrie undă verde de la autorităţile judeţene pentru a demara construcţia sondelor de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a obţinut avizele necesare pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

După protestele localnicilor din 14 octombrie, urmate de reacţii de solidaritate din întreaga ţară şi străinătate, Chevron şi-a retras specialiştii trimişi în zonă.

Ce riscuri presupune fracturarea hidraulică

Sonda de explorare a gazelor de şist va fi amplasată uluitor de aproape de sate: la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală ocupată de platforma de extracţie va fi de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.

Consumul de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, după cum reiese din documentaţia Chevron. Apa nu se va injecta însă în solul Vasluiului aşa, pur si simplu, avertizează specialiştii, ci este aditivată cu nisip şi o serie de substanţe chimice dintre care multe sunt toxice.

Chevron declara că doar 0,5 % din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice dar în sol va rămâne o cantitate enormă de toxine, căci, în medie, cel mult jumătate din fluid este recuperat după injectare, restul de fluid nu se mai poate recupera şi va rămâne pentru cine ştie câtă vreme în subteran împreună cu toxinele. Fracturarea poate polua apa subterană, apele de suprafaţă, râurile, lacurile şi izvoarele.

În plus, mai există şi un risc seismic asociat. Legătura dintre aceste cutremure şi fracturarea hidraulică a fost evidenţiată de măsurători, care arată că epicentrele acelor cutremure sunt exact în zonele de foraj.

„Reprezentanţii Chevron spuneau că doar 0,5 % din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice. Însă faceţi şi dumneavoastră calculul la 16.000 de metri cubi care se injectează doar la o singură platformă şi veţi vedea câte tone de toxine vor rămâne în subsol căci, în medie, doar cel mult jumătate din fluid este recuperat după injectare, restul nu se poate recupera şi va rămâne în subteran. Dar şi ceea ce se recuperează în iazuri sau batale poate infesta solul. Asta s-a întâmplat deja în mai multe localităţi din Statele Unite. De asemenea există pericolul infestării pânzei freatice, aceasta fiind una dintre cele mai mari îngrijorări ale populaţiei”, a declarat într-un interviu pentru Epoch Times, Georgeta Ionescu, geolog, jurist şi activist pentru mediu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne