O imensă insulă de roci vulcanice se deplasează în Oceanul Pacific, îndreptându-se spre Australia [video]

Insulă de pumice
Insulă de pumice (screenshot tramite video Youtube)

O masă de roci vulcanice, o adevărată insulă pumice, care se întinde pe 150 de kilometri pătraţi (circa 20.000 de terenuri de fotbal), se deplasează prin Oceanul Pacific. Aceasta a fost observată pentru prima dată de marinarii australieni la începutul acestei luni şi, potrivit experţilor, ar proveni dintr-un vulcan submarin subacvatic situat lângă Tonga, a cărui ultimă erupţie a avut loc în jurul datei de 7 august.

Rocile de pumice - piatră vulcanică poroasă foarte uşoară, cu densitate mică, care pluteşte pe apă - se formează atunci când lava se răceşte rapid. Evenimentul este rar? Nu. Potrivit lui Scott Bryan, geolog la Queensland University of Technology din Australia, care analizează diferite probe din aceasta, masele de pumice de acest fel se pot observa chiar la fiecare 5 ani.

Piatra ponce este o rocă vulcanică uşoară, foarte poroasă şi cu densitate mică, ce poate pluti şi care se produce atunci cand magma se răceşte rapid. Se formează în general atunci când un vulcan este situat în ape mai putin adânci, menţionează specialiştii.

“Este un fenomen raportat deja de-a lungul timpului”, afirmă pentru BBC, adăugând că “în acest moment, există peste un trilion de bucăţi de pumice care plutesc”, dar “cu timpul se vor separa, se vor dispersa în zonă”. Între timp, însă, această mare insulă pumice „navighează”: mai precis, se află în derivă spre vest, în direcţia Fiji şi probabil va trece de Noua Caledonie şi Vanuatu. Probabil ”va ajunge în Australia în decursul unui an”, afirmă Martin Jutzeler, de la Universitatea din Tasmania.

În această călătorie, condusă de curenţii oceanici ai Pacificului, insula pumice va deveni căminul diferitelor forme de viaţă marină, care vor fi transportate la mii de kilometri distanţă.

“Deci - adaugă Jutzeler - pe de o parte este o modalitate de reînnoire a ecosistemelor, pe de altă parte poate introduce şi specii invazive”. Potrivit specialiştilor, dacă ajunge în Australia, ar putea fi un avantaj pentru Marea Barieră de Corali, cel mai mare sistem de recif de corali din lume şi foarte deteriorat, aducând cu ea “noi corali sănătoşi”, adaugă Bryan.

De fapt, ar fi un fel de aprovizionare a unui ecosistem în dificultate, care ajută procesul de regenerare a coralilor, subminat după evenimentele de albire din 2016 şi 2017.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință