O apărare înşelătoare a Ungariei (European Voice)

Atunci când Victor Ponta a fost atenţionat de Comisia Europeană, premierul român a dat imediat înapoi în două dintre cele mai controversate subiecte. Nu a fost cazul guvernului ungar, care nu a schimbat nimic înainte de începerea procedurilor de infringement sau înainte ca Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) să impună condiţiile legate de împrumutul lor pentru Ungaria, scrie László S. Szabó, care semnează o replică publicată de European Voice în ediţia de joi, la un articol cu titlul 'Ungaria nu este România', apărut în ediţia din 19-25 iulie a aceleiaşi publicaţii sub semnătura lui András Gyürk.

Apoi, explică Szabó. reacţia UE la cele două provocări diferă semnificativ. Comisia a reacţionat mult mai rapid şi mai puternic în cazul României, este de părere autorul articolului. Grupul din Parlamentul European căruia îi aparţine guvernul român - Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - nu numai că nu l-a protejat pe Ponta, dar a cerut ca guvernul român să-şi schimbe modul de a acţiona. Prin contrast, Partidul Popular European şi-a folosit toată puterea şi influenţa pentru a sprijini guvernul conservator Fidesz al premierului Viktor Orbán.

În fine, scrie Szabó, unele dintre afirmaţiile lui Gyürk privind măsurile ungare induc în eroare. El justifică acţiunile guvernului ungar pe baza faptului că alegătorii au acordat executivului un 'mandat considerabil' pentru a realiza 'reforma pe scară largă'. Programul electoral al Fidesz nu a făcut clară amploarea reformelor pe care le-a aplicat de atunci. În total, 53% dintre cei care au votat în aprilie 2010 au ales Fidesz - aproximativ 35% din totalul alegătorilor, un mandat nu chiar atât de considerabil pe cât ar dori să sugereze Gyürk - iar 'consultarea naţională' care a urmat după scrutin a fost de faţadă. Este suficient să citeşti partea independentă a presei maghiare şi bloguri importante de pe Internet, pentru a vedea cât de profunde sunt reformele, improprii pentru cei 65% care nu au votat pentru Fidesz (şi un număr considerabil dintre cei care au votat pentru el).

Printre schimbările făcute de guvern se numără modificări ale sistemului electoral care înclină sistemul în favoarea Fidesz şi obstrucţionează partidele mai mici. Ele elimină, de asemenea, cerinţa de participare minimă - una dintre plângerile privitoare la un amendament pe care Ponta a făcut-o legat de legea referendumului în România. Curtea Constituţională din România s-a opus modificării. Acest lucru nu s-a întâmplat în Ungaria.

Acest lucru spune ceva despre Curtea Constituţională a Ungariei - şi despre afirmaţia lui Gyürk că există contraste 'puternice' între Ungaria şi România. El încearcă să minimalizeze ce a făcut guvernul Fidesz, spunând că 'competenţele Curţii Constituţionale ungare s-au schimbat doar într-un singur domeniu - chestiunile bugetare'. Ce valoare are o Curte Constituţională care nu are competenţa de a judeca cu privire la orice cauză care priveşte bugetul?, se întreabă semnatarul analizei. Gyürk nu spune însă nici că componenţa Curţii a fost diluată cu persoane loiale Fidesz; unii chiar nu îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi membri ai ei. Aceasta este o parte a unui model mai larg, aplicat şi altor titulari ai unor funcţii independente - cum ar fi procurorul-general şi gardianul mass-media - înlocuiţi sau instituţiile lor ''reorganizate', aminteşte autorul articolului.

Gyürk încearcă să sugereze că îndoielile UE cu privire la Ungaria sunt de domeniul trecutului. Dar nu este cazul. Ungaria se confruntă încă cu doua provocări juridice la Curtea Europeană de Justiţie. Instanţa va decide dacă autoritatea de protecţie a datelor rămâne cu adevărat independentă. Celălalt caz este legat de o lege care decapitează domeniul judiciar, prin impunerea unei vârste obligatorii de pensionare pentru judecători. Nu este însă cazul pentru oricare altă profesie (sau, chiar, pentru judecătorii Curţii Constituţionale).

Referirea introductivă a lui Gyürk la guvernul român - că este o 'coaliţie de stânga' - trădează o mare parte din motivul pentru care crede el că Ungaria nu este România: pentru că în Ungaria un partid 'de dreapta' este cel care face rău. Autorul articolului ţine să sublinieze că a folosit ghilimelele simple intenţionat. În afară de înclinaţia sa puternică împotriva celor săraci şi în favoarea celor bogaţi, nu există prea multe lucruri care să califice Fidesz drept un partid obişnuit de dreapta după standardele europene, conchide autorul analizei.