Numărul supravieţuitorilor închisorilor comuniste a ajuns la 3.000 de persoane

(Andrei Popescu / Epoch Times Romania)

Istoricul clujean Cosmin Budeancă, expert al Departamentului Ideologie – Cultură din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a finalizat un proiect care s-a întins pe parcursul a mai bine de cinci ani, seria de volume “Experienţe carcerale în România comunistă“. Conform istoricului, în prezent, numărul supravieţuitorilor închisorilor comuniste a scăzut la puţin peste 3.000 de persoane şi tocmai de aceea realizarea proiectului a reprezentat un demers absolut necesar pentru o reconstituire a istoriei noastre recente.

Cosmin Budeancă a vorbit pentru OradeCluj.ro despre lucrarea sa, ultima din seria amintită. “Proiectul editorial „Experienţe carcerale în România comunistă” a fost demarat în 2007 şi a ajuns acum la cel de-al şaselea volum. Proiectul şi-a propus, printre altele, realizarea de interviuri cu foşti deţinuţi politici şi publicarea acestor mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile şi tratamentele inumane aplicate „duşmanilor politici şi de clasă” în timpul perioadei 1945-1989. În cadrul proiectului au fost realizate peste 190 de interviuri, în toate judeţele ţării şi în Bucureşti, 132 dintre ele fiind deja publicate. Ultimul volum cuprinde încă 11 interviuri, realizate în Bucureşti”.

Autorul spune că interviurile nu au vizat exclusiv perioada detenţiei. “Chiar dacă întrebările s-au axat în special asupra perioadei de detenţie (motivele şi metodele arestării, derularea anchetelor, a procesului, condiţiile de viaţă din închisoare, alimentaţia, persecuţiile, condiţiile de muncă, viaţa religioasă, viaţa cotidiană, descrieri ale penitenciarelor, şi portrete de gardieni şi deţinuţi, eliberarea), am încercat să obţinem informaţii şi despre situaţia anterioară a intervievaţilor, despre percepţia lor asupra instaurării comunismului sau despre problemele de reinserţie socio-profesională de după eliberare, ori despre statutul lor, de foşti deţinuţi politici, de după 1989. Proiectul a fost unul de amploare, care a implicat un efort apreciabil, însă consider că recuperarea pe suport audio-video a acestor mărturii, mai ales ale unor persoane care nu şi-au mai prezentat niciodată experienţele de detenţie – în memorii, interviuri etc. – este un demers absolut necesar pentru o reconstituire a istoriei noastre recente. Şi acest lucru devine cu atât mai evident cu cât, în prezent, numărul supravieţuitorilor închisorilor comuniste a ajuns la puţin peste 3.000 de persoane”.

Întrebat fiind de ce crede că opinia publică de astăzi respinge memoria represiunii din perioada comunistă şi rămâne nostalgică, aşa cum arată unele sondaje, Budeancă spune că la mijloc nu ar fi vorba, de fapt, decât de o falsă percepţie a evenimentelor. “Nu aş spune că este vorba de o respingere, cât mai degrabă de o necunoaştere a ceea ce s-a întâmplat atunci. Ca să mă refer strict la întrebare, un sondaj de opinie realizat în toamna anului 2010 releva faptul că o pondere de aproximativ 40% dintre intervievaţi aprecia instalarea regimului comunist în România ca fiind un lucru bun, în timp ce un număr similar susţineau că a fost un lucru rău. Iar potrivit unui sondaj recent, 53% dintre români ar reveni la comunism şi apreciază că regimul lui Nicolae Ceauşescu a fost bun, însă aplicat prost. Situaţia aceasta aş explica-o, pe de o parte prin lipsa de educaţie (numărul orelor alocate în şcoală istoriei şi în special istoriei comunismului este redus), iar pe de altă parte cred că problemele cotidiene şi ritmul de viaţă foarte alert pun o presiune deosebită asupra oamenilor, care nu mai au timp să se gândească sau să încerce să afle despre ceea ce a fost”.

Rugat să comenteze pentru OradeCluj.ro în ce lumină vede evenimentele politice din România ultimelor două luni, despre care s-a spus că s-ar asemăna cu perioada alegerilor din 1946, istoricul clujean este de părere că alăturarea nu poate fi făcută. “Din punctul meu de vedere orice asemănare cu ceea ce s-a întâmplat în 1946 este totalmente forţată şi denotă din partea celor care o fac, fie necunoaştere – şi în felul acesta fac o legătură cu răspunsul la întrebarea anterioară – fie rea-voinţă. Dar între istorie şi politică există o legătură indisolubilă şi nu este nici prima şi nici ultima oară când politicienii îşi caută argumente în istorie. Ceea ce nu ar fi un lucru neapărat rău, pentru că ar avea extrem de multe lucruri de învăţat. Însă de multe ori senzaţia este că dacă învaţă, totuşi, ceva, o fac mai degrabă pentru a-şi urmări interesele proprii şi nu ale celor pe care ar trebui să-i reprezinte şi de binele cărora ar trebui să se preocupe. Şi, în acest context, cred că lectura oricărui volum dintre cele şase ale „Experienţelor carcerale în România comunistă” le-ar putea da nenumărate exemple despre altruism şi sacrificiu în numele unor idealuri mult mai nobile decât cele care par că îi călăuzesc pe mulţi dintre ei”.

Din punctul meu de vedere orice asemănare cu ceea ce s-a întâmplat în 1946 este totalmente forţată şi denotă din partea celor care o fac, fie necunoaştere, fie rea-voinţă.

*

Cosmin Budeancă este absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1997), şi al studiilor aprofundate de istorie orală în cadrul aceleiaşi facultăţi (1998). Doctor în istorie la Universitatea “Babeş-Bolyai” (2008). A coordonat mai multe proiecte de istorie orală, dintre care “Imaginea celuilalt în comunităţile mixte româno-germane din judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu”, “Rezistenţa anticomunistă în Ţara Fagarasului”, a fost coautor şi editor al volumelor “Suferinţa nu se dă la fraţi. Mărturia Lucreţiei Jurj despre rezistenţa anticomunistă din Munţii Apuseni (1948-1958), “Rezistenţa armată anticomunistă din România. Grupul “Teodor Şuşman” (1948-1958) şi altele.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne