Moldova se confruntă cu ameninţări multiple din partea Rusiei în timp ce se îndreaptă spre aderarea la UE

Ultimii doi ani au fost cei mai grei şi mai tumultuoşi pentru Republica Moldova, ţară candidată la Uniunea Europeană, în mai bine de trei decenii, în timp ce se confruntă cu ameninţări din partea Rusiei în multiple sfere ale vieţii publice, afirmă ministrul de Externe al ţării, potrivit AP.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, vecina sa, Moldova, s-a confruntat cu o serie de crize care au generat uneori temeri că ţara se află şi ea în vizorul Rusiei. Acestea au inclus rachete rătăcite care au aterizat pe teritoriul său; o criză energetică severă după ce Moscova a redus dramatic livrările de gaz; inflaţie galopantă; şi proteste ale partidelor pro-Rusia împotriva guvernului pro-occidental. De asemenea, Moldova a primit cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor dintre toate ţările.

"Ultimii doi ani, fără exagerare, au fost de departe cei mai dificili din ultimii 30 de ani", a declarat Mihai Popşoi, numit ministru de Externe la sfârşitul lunii ianuarie, într-un interviu acordat The Associated Press.

Republica Moldova şi-a câştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991, dar Rusia continuă să considere ţara ca fiind în sfera sa de influenţă.

Oficialii moldoveni au acuzat în repetate rânduri Rusia că duce un "război hibrid" împotriva ţării - finanţând proteste antiguvernamentale, amestecându-se în alegerile locale şi desfăşurând vaste campanii de dezinformare pentru a încerca să răstoarne guvernul şi să împiedice Moldova de pe drumul său spre aderarea deplină la UE. Kremlinul, ca de obicei, a negat aceste acuzaţii.

Săptămâna trecută, agenţia naţională a Serviciilor de Informaţii şi Securitate din Moldova a declarat că a adunat date care indică planuri "fără precedent" ale Moscovei de a lansa o nouă şi amplă campanie de destabilizare, în timp ce Moldova se pregăteşte pentru un referendum privind aderarea la UE şi pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului.

"Ştim că Rusia va investi multă energie şi resurse financiare prin intermediul reprezentanţilor săi pentru a încerca să obţină ceea ce doreşte. Încearcă să mituiască alegătorii şi să se folosească de cetăţeni prin a-i mitui. Ruşii învaţă şi se adaptează, iar ei încearcă să folosească procesul democratic împotriva noastră [...] pentru a răsturna un guvern democratic în Moldova", a declarat Popşoi, un deputat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate, aflat la guvernare, care este şi vicepremier.

Tensiunile au crescut periodic şi în regiunea separatistă Transnistria din Moldova, susţinută de Rusia - o fâşie subţire de pământ care se învecinează cu Ucraina şi care nu este recunoscută de nicio ţară membră a ONU, dar unde Rusia menţine aproximativ 1.500 de soldaţi ca aşa-numiţi pacificatori, care păzesc uriaşe depozite de arme şi muniţii din epoca sovietică.

La scurt timp după începerea războiului, o serie de explozii a lovit regiunea; un lider al opoziţiei a fost găsit împuşcat mortal în locuinţa sa în iulie anul trecut; iar luna trecută, îngrijorările au crescut când unii s-au temut că regiunea va cere să fie anexată de Rusia. În schimb, regiunea a făcut apel la Rusia pentru "protecţie" diplomatică, pe fondul a ceea ce a spus că este o presiune tot mai mare din partea Chişinăului.

Popşoi a recunoscut că situaţia cu Transnistria este tensionată şi se teme că speculaţiile ar putea avea un impact negativ asupra investiţiilor.

"Situaţia va rămâne tensionată atâta timp cât linia frontului este la 320 de kilometri distanţă", a spus el.

Ministrul în vârstă de 37 de ani a remarcat că perioada de testare prin care a trecut Republica Moldova a fost totuşi şi transformatoare pentru ţara sa, care are o populaţie de aproximativ 2,5 milioane de persoane.

"Când ne uităm la securitatea energetică a Moldovei, acum doi ani era foarte redusă. Acum, Moldova este destul de independentă sau are alternative şi poate alege de unde să cumpere gaz şi electricitate", a spus el.

Acelaşi lucru se poate spune, a adăugat el, despre capacităţile de apărare ale ţării sale, despre rezilienţa instituţiilor-cheie, cum ar fi serviciile de informaţii, forţele de poliţie şi reforma justiţiei: "Moldova se îndreaptă în direcţia bună, în ciuda provocărilor enorme".

Cristian Cantir, profesor asociat moldovean de relaţii internaţionale la Universitatea Oakland, spune că Moldova s-a confruntat cu un "atac constant" de teste ruseşti pentru a sonda slăbiciunile care ar putea submina traiectoria sa în UE.

"Se simte ca o cursă geopolitică în care Rusia încearcă să oprească Moldova să se îndrepte spre UE, în timp ce Moldova încearcă să se ferească de influenţa rusă până când va adera la UE", a spus el, adăugând că autorităţile "au fost mult mai deschise în ceea ce priveşte recunoaşterea pericolului pe care Rusia îl reprezintă pentru democraţia ţării".

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE şi a primit statutul de candidat în iunie 2022. În decembrie, Bruxellesul a declarat că va deschide negocierile de aderare atât pentru Moldova, cât şi pentru Ucraina.

Deşi neutră din punct de vedere militar, Republica Moldova, care nu este membră NATO, a sporit cheltuielile pentru apărare în ultimul an şi a aprobat recent o nouă strategie de securitate naţională care a identificat Rusia ca fiind principala ameninţare şi vizează creşterea cheltuielilor pentru apărare la 1% din PIB.

"Un număr semnificativ de moldoveni încă trăiesc sub vraja propagandei ruseşti, care a făcut din NATO un bau-bau. Dar acest lucru nu ne împiedică să cooperăm cu partenerii noştri din NATO şi să dezvoltăm rezistenţa forţelor noastre armate", a declarat Popşoi.

De când a început războiul, Moldova a primit un sprijin financiar şi diplomatic critic din partea partenerilor săi occidentali, dar are nevoie de investiţii pe termen lung, a spus Popşoi. Referendumul de la sfârşitul acestui an privind aderarea la UE urmăreşte să evalueze unde îşi văd moldovenii viitorul. Oficialii au un obiectiv ambiţios de a obţine aderarea deplină până în 2030.

"Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că transmitem acest mesaj că există un viitor mai bun şi că acesta este în cadrul Uniunii Europene. Indiferent cât de mult încearcă propaganda rusă să îi convingă pe cetăţenii noştri de contrariul", a adăugat Popşoi.