Lupii din Suedia nu mai sunt pe cale de dispariţie şi provoacă o controversă

Lup în parcul ecologic Kolmarden din Suedia. O femeie a fost atacată de lupi în luna iunie în Suedia
Lup în parcul ecologic Kolmarden din Suedia. O femeie a fost atacată de lupi în luna iunie în Suedia (Pontus Stenberg / AFP / GettyImages)

Amot, Suedia - În februarie 2011, două persoane au ucis ilegal un lup pe un lac îngheţat, în centrul Suediei, după ce l-au urmărit cu snowmobilul şi l-au călcat în mod repetat, omorându-l în cele din urmă cu o bâtă improvizată. Apoi au ascuns corpul într-un spaţiu îngust şi l-au acoperit cu zăpadă. Aceasta este o ilustrare puternică a urii pe care unii oameni o au faţă de lupi, în Suedia.

Lupul este unul din animalele cele mai controversate în Suedia, în ciuda faptului că există doar 300 de exemplare într-o ţară de 9 milioane de oameni, fiind aproximativ de dimensiunea Californiei.

Dezbaterea asupra faptului dacă lupii ar trebui toleraţi sau nu, într-o ţară care are o istorie lungă în a-i ucide, este aprinsă. Aceasta este adesea descrisă ca o luptă între conservaţioniştii urbani, cărora le pasă doar de animale, şi ţărănoii fără de inimă ai ţării, care sunt gata să vâneze până şi ultima ameninţare canină.

Oficialii suedezi care se ocupă de problema prădătorilor, sunt ameninţaţi şi hărţuiţi tot timpul. Când a fost reglementată controversata vânătoare de lupi, în 2010, activiştii au mers în pădure pentru a o sabota. Dezbaterile televizate pe această temă s-au terminat în strigăte puternice.

Leif Holst, care conduce o operaţiune de turism în natură cu câini de sanie, în afara satului mic Katrineberg, la aproximativ 320 de km nord de Stockholm, a descoperit pentru prima dată urmele vânătorii hidoase împreună cu soţia sa, Gullan. Holst este şi directorul regional al unei asociaţii pentru prezervarea animalelor prădătoare suedeze.

După ce uciderea a devenit publică, lui Holst i s-a spus că uciderea unui lup în acest mod a fost un serviciu pentru comunitate; persoana a sugerat că Holst ar putea fi tratat în acelaşi mod.

"El era serios", a susţinut Holst. "Dar este singura dată când cineva mi-a spus ceva de genul asta în faţă. Cea mai mare parte dintre ei mă vorbesc doar pe la spate."

Cu toate acestea, lăsând deoparte extremiştii, discuţia în mediul rural al Suediei, unde trăiesc lupii, este mai nuanţată. Oamenii de acolo tind să adopte o abordare mai pragmatică, susţine Per Mellstrom, care trăieşte la aproximativ 10 km de Holst, în satul Amot.

Mellstrom este un membru activ al Asociaţiei Suedeze a Vânătorilor şi reprezintă interesele vânătorilor într-un organism guvernamental regional pentru problemele animalelor sălbatice.

Odată exista o populaţie considerabilă de lupi în Suedia. În 1830, înregistrările arată că suedezii vânau aproximativ 500 de animale pe an. În 1960, încă se ofereau recompense pentru uciderea lupilor. Programul a funcţionat atât de bine, încât pe la mijlocul anilor '60, lupii au fost declaraţi oficial drept dispăruţi, în Suedia.

Un deceniu sau două mai târziu, se crede că cinci animale au ajuns în Suedia din Finlanda, iar numărul lor a început să crească.

Mellstrom spune că doar în pădurea de lângă satul lui s-au stabilit trei haite de lupi.

"Desigur că toată lumea are o opinie", a spus el. "De obicei, când lupii s-au răspândit într-o zonă nouă, există un anumit model ce se aplică într-o situaţie foarte controversată, dar după o vreme apele se liniştesc. Mass-media relatează doar despre extremişti, pentru că asta e ceea ce prinde la public."

Holst spune că nu poate înţelege atâta tam-tam pentru doar câteva sute de animale.

"Noi nu am avut nici un fel de probleme cu lupii. Câinii de sanie uneori le răspund atunci când ei urlă în pădure", a relatat el.

Principala problemă o reprezintă câinii de vânătoare. Suedia are o tradiţie puternică de vânare a elanilor cu ajutorul câinilor de vânătoare, iar aceştia se pot întâlni întâmplător cu lupii, din luptă lupul ieşind învingător. Vânătorii care sunt atenţi cu câinii lor nu îşi asumă aceste riscuri, spune Holst.

Mellstrom este de acord că aceasta este principala problemă pentru vânători şi că este atât de emoţională.

"Lupul este un animal magnific, este un simbol al naturii neîmblânzite", a spus el. "Toată lumea vrea să vadă sau să audă un lup, sau cel puţin o urmă, dar sentimentul pe care îl are un vânător, când îşi lasă câinele iubit slobod şi vede brusc urme de lupi în zăpadă ... acea teamă este foarte greu de explicat cuiva care nu a fost acolo."

Oamenii ai căror câini sau alte animale au fost ucise de lupi şi au văzut câte daune pot provoca lupii, tind să fie profund afectaţi de aceasta, a afirmat el. Orăşenii ecologişti, care nu au trăit niciodată asta, nu înţeleg cu adevărat sau nu le pasă.

Lupii ucid şi un număr considerabil de elani, şi astfel concurează cu vânătorii pentru carne.

De asemenea, lupii atacă animalele domestice, necesitând construirea şi menţinerea unor garduri. Mellstrom afirmă că, abia în ultimii doi ani, costul real al faptului că Suedia are o populaţie de lupi a devenit evident, şi numai construirea de garduri va costa proprietarii câteva sute de milioane de dolari, fără existenţa unui plan global de finanţare.

"Există întotdeauna întrebarea: Cât de mult vrem să plătim pentru asta? Lupul nu este ameninţat la nivel global şi trăieşte în zonele în care locuiesc puţini oameni sau deloc", a spus el. "Întotdeauna au existat probleme între oameni şi lupi."

În 2009, parlamentul suedez a decis să limiteze temporar populaţia de lupi la 210 exemplare. Acesta a permis vânătoarea limitată, în scopul reglării populaţiei.

Organizaţiile pentru fauna sălbatică au obiectat faţă de vânătoare şi au depus o plângere la Uniunea Europeană, a cărei Directivă a Habitatelor reglementează aceste aspecte. S-a descoperit că politica suedeză încalcă directiva.

Deci, după două vânători controversate de lupi, guvernul suedez a ales să oprească vânătoarea decât să rişte să meargă la Curtea de Justiţie a UE.

Mellstrom critică modul în care guvernul suedez a tratat problema, dar şi organizaţiile pentru fauna sălbatică ce au întrerupt procesul. El spune că fundamentul problemelor actuale legate de lupi se află în faptul că Suedia trebuie să urmeze reglementările UE, care nu au fost adaptate condiţiilor locale.

Guvernul suedez şi-a revizuit între timp abordarea. În această toamnă, o nouă propunere va fi adusă în faţa parlamentului, care va duce la o reglementare a vânătorii, pe care Mellstrom o consideră absolut necesară.

Holst, la rândul său, este neobosit în încercarea de a promova înţelegere între cele două părţi ale problemei. El face muncă de voluntariat şi construieşte garduri şi alte tipuri de dispozitive de protecţie împotriva prădătorilor. Recent, el a participat la un târg de vânătoare şi a mers la standul unei organizaţii anti-lupi. El a plătit taxa de membru şi s-a alăturat lor tocmai pentru a putea vorbi cu ei.

"Atmosfera a fost foarte relaxată după aceea", a susţinut el. "Oare nu putem să ne înţelegem doar pentru că avem opinii diferite?"

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință