Luna martie - tradiţii, astrologie, calendar

Rasarit de soare la echinoctiul de primavara surprins la Stonehenge.
Rasarit de soare la echinoctiul de primavara surprins la Stonehenge. (Matt Cardy / Getty Images)

Luna martie este a treia lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 12 ore iar noaptea are 12 ore.

Denumirea lunii martie, derivă de la latinescul 'martius': numit după zeul Marte, zeul războiului şi al fertilităţii. Romanii credeau ca acest timp este propice fie pentru a face dragoste sau pentru a începe un război. Grecii numeau luna martie 'Elaphebolion'.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie.

Mai mult timp decât nume efemere date de împăraţii romani au rezistat numele introduse de Charlemagne. El a redenumit toate lunile cu denumiri agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea şi, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel: 'Lentzinmanoth' - luna împrumutată - a corespuns lunii martie.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie cu excepţia anilor bisecţi şi ca luna noiembrie în fiecare an.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Prima lună a calendarului roman şi a treia a celui iulian şi gregorian, este dedicată lui Mars zeul războiului. Denumirile zonale ale lunii - Mart, Mărţişor, Martiu - păstrează rădăcina lingvistică a cuvântului originar sau exprima trezirea la viaţă a naturii înconjurătoare şi încolţirea seminţei semănate - Germinar, Geminariu.

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. La 1 martie în calendarul ortodox este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Tradiţia mărţişorului este o moştenire românească veche de peste 8.000 de ani. Cuvântul 'mărţişor' are origini latine şi este numele popular al lunii martie. Sărbătoarea lui are loc în prima zi a lui martie, considerată ca prima lună a primăverii. Simbolul şnurului realizat din cele două părţi răsucite a fost iniţial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe acea vreme şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale, şi simboliza întunericul iernii. Partea albă simboliza lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin sacrificiul fetei. Din această cauza partea roşie din mărţişor reprezintă sângele şi sacrificiul, şnurul schimbându-şi culorile din negru cu alb în roşu cu alb. În zilele noastre, mărţişorul, format din două şnururi împletite, asemenea ADN-ului, este un simbol al primăverii, roşul înseamnă iubirea, iar albul divinitatea. Sărbătoarea Mărţişorului simbolizează renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţă.

O altă sărbătoare importantă a lunii martie este - Ziua Femeii - aniversată la 8 Martie. Apărută la începutul anilor '20, ca urmare a mişcărilor sindicale, cu scopul de a promova egalitatea dintre sexe, Ziua Femeii a fost preluată din ţările comuniste, devenind o veritabilă sărbătoare naţională. Cu trecerea anilor, semnificaţia iniţială a acestei zile s-a mai schimbat, transformându-se practic în 'Ziua Mamei'. În fapt, 8 martie reprezintă o prelungire a zilei de 1 martie. În această zi toti bărbaţii şi toţi copii se pregătesc cu cadouri, fie cu o felicitare, fie cu un buchet de flori sau alt cadou preţios.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se 'retează' fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

Tradiţia populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie în câte zile va fi negură în atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paşti şi în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde şi poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Echinocţiul de primăvară, 20 martie: 13 h 44 m.

Primăvara începe odată cu echinocţiul de primăvară. Acesta marchează începutul primăverii astronomice ce durează 92,75 zile.

Este momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiului de Primăvară, reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".

Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peştelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârşitul şi începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradiţiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Soarele - Luna

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 54 m şi apune la ora 18 h 3 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6 h 00 m şi apune la ora 18 h 41 m.

Ora de vară a României este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 28 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (25).

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului care se încheie la 20 aprilie.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: la 4 martie - Luna la Primul Pătrar 09 h 45 m; la 11 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 04 h 37 m; la 18 martie - Luna la Ultimul Pătrar 19 h 47 m; la 26 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) 18 h 06 m.

alte articole din secțiunea Cultură