"Lista neagră de la Bruxelles". Juncker îi dăduse deja replica premierului Dăncilă, însă Guvernul ţinea răspunsul la sertar

Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a răspuns de ceva vreme scrisorii trimise de premierul Viorica Dăncilă pe tema aşa-zisei "Liste negre a demnitarilor condamnaţi de la Bruxelles", însă Guvernul nu s-a grăbit prea tare să informeze opinia publică, deşi a făcut un scandal monstru pe tema asta.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, 29 aprilie 2015
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, 29 aprilie 2015 (FREDERICK FLORIN/AFP/Getty Images)

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a dat explicaţii premierului Viorica Dăncilă cu privire la documentul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare prin care au fost solicitate în 2008 informaţii despre unele dosare de înaltă corupţie din ţara noastră.

Viorica Dăncilă îi adresase o scrisoare în acest sens lui Junker pe 21 martie, iar răspunsul înaltului oficial a venit, potrivit publicaţiei Adevărul care s-a interesat la Comisia Europeană, pe 4 aprilie, însă Guvernul nu s-a grăbit deloc să îl prezinte opiniei publice, aşa cum a făcut în cazul documentului remis de premier.

"Preşedintele Juncker a răspuns la 4 aprilie scrisorii trimise de premierul Dăncilă la 21 martie. Preşedintele Juncker explică în scrisoarea sa contextul corespondenţei vechi la care s-a referit premierul român, care a servit la strângerea de informaţii privind gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt - un important criteriu de referinţă al Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a invitat presa să contacteze Guvernul pentru a obţine răspunsul integral.

Reamintim, în context, că jurnalistul Liviu Avram a remarcat la vremea respectivă că versiunea română a scrisorii pe care Dăncilă i-a trimis-o lui Juncker avea un final uşor ameninţător, agresiv chiar, însă în versiunea engleză, curajul i s-a pierdut pe drum. Detalii aici.

În documentul adresat de CE Guvernului României, care a fost prezentat iniţial de jurnalistul Mihai Gâdea, la Antena 3, drept "Lista neagră a demnitarilor condamnaţi de la Bruxelles" se regăsesc nume sonore din ţara noastră implicate în dosare de înaltă corupţie: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.

Replica lui Juncker

"Am citit cu atenţie scrisoarea dvs. din 21 martie 2018 în care aţi solicitat clarificări cu privire la o scrisoare din octombrie 2012 din partea Comisiei către ministrul de Justiţie al României. Permiteţi-mi mai întâi să reiterez importanţa pe care o acord pentru a lucra împreună şi, în special, pentru a intensifica punerea în aplicare a celorlalte recomandări ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Sunt convins că acest mesaj a fost clar atât din întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita primului vicepreşedinte Timmermans la 1 martie 2018.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a implicat încă de la început contacte strânse şi, mai important, cooperarea dintre Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa de acum şase ani la care vă referiţi a fost parte a schimbului de informaţii dintre Comisie şi Ministerul Justiţiei în cadrul mecanismului în faza de monitorizare amănunţită în urma angajamentelor specifice ale guvernului român din iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012) . Întrebările au fost concepute pentru a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că Comisia nu a solicitat informaţii referitoare la fondul cauzelor. Comisia nu a intervenit niciodată în tratarea cazurilor individuale.

Unul dintre reperele specifice ale mecanismului este: "Consolidând progresele înregistrate deja, efectuarea de investigaţii profesioniste, nepartizane, asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt". Acest lucru a putut fi evaluat numai prin primirea genului de informaţii solicitate în scrisoare. Mai exact, unul dintre domeniile de îngrijorare din acea perioadă a fost fiabilitatea gestionării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi, mai ales, dacă astfel de cazuri au progresat până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Întârzierile procedurale constituiau la acel moment o sursă de îngrijorare, în special când exista riscul să intervină termenele de prescripţie. Asta explică de ce Comisia solicita informaţii privind stadiul dosarelor şi viitorii paşi procedurali, informaţii care în mod normal sunt oricum accesibile publicului. În raportul din ianuarie 2013, Comisia a fost în măsură să salute tratarea corespunzătoare a dosarelor de către instanţe. Întrucât Comisia a continuat să primească informaţiile necesare privind activitatea sistemului judiciar românesc, inclusiv privitor la gestionarea cazurilor de mare corupţie, în următoarele rapoarte managementul dosarelor nu a mai fost considerat un element central.

Profit de această ocazie pentru a reafirma că independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a lupta împotriva corupţiei sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană. Cred că trebuie să ne concentrăm pe problemele care mai sunt de rezolvat şi să asigurăm progresele necesare, astfel încât să ne atingem obiectivul comun, şi anume închiderea Mecanismului prin îndeplinirea recomandărilor rămase."

Scrisoarea premierului Dăncilă

"Stimate domnule preşedinte, în calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale şi morale pentru protejarea şi promovarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei şi în care sunt garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului.

Domnia legii şi apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăţi democratice, aşa cum este cea a ţării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României şi a tuturor celor care împărtăşesc valorile democratice.

Din aceste considerente şi având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule preşedinte, în legătură cu un subiect care preocupă şi îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Având în vedere relaţia de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relaţie bazată pe transparenţă şi încredere, vă adresez, domnule preşedinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză. Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat.

Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înţelegem raţiunile, motivele şi criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanţii Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informaţiile solicitate şi obţinute de către instituţia europeană au contribuit la analizarea şi, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Consider că se impun clarificări urgente, domnule preşedinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiţiei, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerinţe imperative autorităţilor române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante şi utile, care să ne permită, în continuare, obţinerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democraţiei, statului de drept, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiţie, dreptate, adevăr şi egalitate în drepturi.

Am încredere deplină în menţinerea unui dialog efectiv, echilibrat şi eficient cu dumneavoastră, în urma căruia statul de drept şi justiţia din România să fie mai puternice şi mai bine consolidate, în spiritul principiilor şi valorilor europene care ne unesc.

Din considerentele menţionate mai sus şi având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiţiei, subliniez, din nou, domnule preşedinte, că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială şi pentru a nu afecta credibilitatea relaţiei noastre de parteneriat."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne