Liga Arabă, dezbinată de ameninţarea unui atac american asupra Siriei (Izvestia)

Cele 22 de ţări din Liga Arabă (LA) nu au reuşit să elaboreze, în timpul reuniunii miniştrilor de externe care s-a desfăşurat duminică la Cairo, o poziţie comună împotriva lui Assad. În mod concret, a eşuat încercarea de a adopta o rezoluţie care să aprobe intervenţia militară a SUA în Siria, relatează, marţi, cotidianul rus Izvestia.

Irakul, Libanul, Egiptul, Tunisia şi Algeria s-au pronunţat împotrivă, la fel ca şi secretarul general al LA, Nabil el-Araby. Dimpotrivă, Arabia Saudită şi Qatarul au susţinut varianta de forţă. În final, LA doar a îndemnat Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) să ia 'măsuri ferme împotriva crimei regimului sirian - atacul cu arme chimice împotriva populaţiei', dar s-a eschivat de la formularea unor soluţii concrete.

La reuniune, Siria a fost reprezentată de liderul coaliţiei naţionale a forţelor de opoziţie şi revoluţionare, Ahmed al-Jarba. În opinia acestuia, LA a luat o decizie incorectă, respingând planul SUA pe motiv că, 'în cazul unei acţiuni de forţă, va fi încălcată suveranitatea siriană'.

Încercând să explice rezultatele reuniunii de la Cairo, expertul rus Aleksei Malaşenko, membru al consiliului ştiinţific al Centrului Carnegie de la Moscova, a precizat pentru Izvestia că Egiptul 'militează în mod tradiţional împotriva unei intervenţii militare în această regiune şi nu intenţionează să-şi schimbe poziţia', în timp ce Algeria 'a reuşit deocamdată să evite cu succes 'primăvara arabă' şi nu vrea să fie amestecată în aceste treburi', iar Tunisiei 'îi ajung problemele proprii'. De asemenea, 'Irakul şi Libanul se află alături, sunt strâns legate de Siria, şi orice acutizare a situaţiei se va răsfrânge în primul rând asupra lor'.

Faptul că ideea unui atac a fost sprijinită de Arabia Saudită şi de Qatar nu este, în opinia expertului, un lucru surprinzător, deoarece aceste ţări s-au situat de la bun început de partea opoziţiei anti-Assad, livrându-i arme.

Drept rezultat, problema dacă Siria să fie sau nu bombardată a fost lăsată la latitudinea Washingtonului. În acest fel, LA şi-a demonstrat neputinţa în faţa unei probleme reale, sunt de părere unii politicieni ruşi. 'Votul pe marginea Siriei arată că în cadrul LA nu există unitate de opinie. Deja este vizibilă schisma din această organizaţie, chiar dacă această schismă s-a conturat încă pe timpul conflictului libian', este de părere preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Aleksei Puşkov.

O declaraţie şi mai radicală a făcut liderul Partidului Liberal-Democrat Rus, Vladimir Jirinovski. În opinia acestuia, 'LA este o organizaţie total inutilă, care nu urmăreşte niciun fel de interese naţionale ale popoarelor arabe'.

Însă, LA nu este singura structură internaţională a cărei ineficienţă a fost relevată de criza siriană. În cazul în care atacul asupra Damascului va avea totuşi loc, acest lucru va însemna şi sfârşitul ONU, este de părere Malaşenko.

'După bombardamentele asupra Iugoslaviei, ONU a păstrat tăcerea, nu a declarat SUA agresor şi de aceea se poate spune că organizaţia a murit încă din mai 1999', afirmă şi Vladimir Jirinovski.

După cum subliniază Aleksei Malaşenko, lumea s-a schimbat, iar organizaţiile tradiţionale nu ştiu cum să reacţioneze. Pe de o parte, trebuie arătat că a utiliza arme de distrugere în masă nu este oportun, pe de altă parte SUA decid de unele singure ce să facă, fără să ţină cont de ONU. Nu este deloc clar cum ar putea fi modernizate aceste structuri internaţionale greoaie, afirmă Malaşenko.

Între timp, în direcţia Mării Roşii se îndreaptă o altă grupare militar-maritimă a SUA, în frunte cu portavionul Nimitz. Din grupare mai fac parte alte cinci nave purtătoare de rachete. Deocamdată, acestea rămân în Marea Arabiei, însă ar putea în orice moment să-şi continue deplasarea spre Canalul Suez, de unde Siria devine o ţintă uşoară pentru avioanele aflate la bordul navelor maritime.

În afară de aceasta, în Marea Mediterană se află alte cinci portavioane americane cu rachete 'Tomahawk', o fregată franceză purtătoare de rachete, precum şi două fregate, un portelicopter, un submarin şi o navă de desant britanice, precizează Izvestia.