Leonard Orban: Este fundamental ca România să aibă un rol în luarea deciziilor, în cadrul UE

Invitat miecuri la dezbaterea cu tema “Uniunea Europeană la răscruce?”, organizată de reprezentanţa CE în România, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban a precizat că că interesul ţării noastre este să aibă un rol active în luare deciziilor, în cadru Uniunii Europene (UE). De asemenea, Orban consideră că este în avantajul României ca zona euro să se fundamenteze şi ca integritatea Uniunii se se menţină.

“Zona euro trebuie consolidată şi redefinită pentru că au fost erori de design când a fost adoptată această iniţiativă şi acum criza ne arată locurile unde n-a stat bine. Pentru România sunt câteva lucruri fundamentale în această dezbatere. Primul ţine de consolidarea zonei euro. Al doilea este că integritatea UE să fie menţinută şi aici nu vorbim doar de piaţa internă, ci de UE în general. Am constatat, în ultimii ani, că acel concept al Europei cu mai multe viteze este din ce în ce mai evident. Iată că în momentul de faţă se merge în această direcţie. Chiar în discursul său, preşedintele CE, José Manuel Barroso vorbeşte despre consolidarea UE şi de faptul că viteza transformărilor din zona euro nu se va face după viteza care merge cel mai încet ci a celui care merge cel mai repede. E o formulă de cooperare consolidată pe foarte multe zone. Este vorba de menţinerea integrităţii UE. În al treilea rând, trebuie nu numai să fim prezenţi la discuţii, ci să avem un rol în luarea deciziilor, pentru că deciziile la nivelul politicii economice şi monetare au efect asupra statelor. România, ca stat membru, are obiectivul de aderare la zona euro şi ne temem că se vor crea standarde atât de ridicate care să facă aproape imposibilă aderarea la zona euro. Acestea sunt interesele fundamentale şi sunt sensibilităţile ce trebuie înţelese foarte bine de statele din zona euro şi cred că într-un fel sau altul trebuie să se ţină cont şi de acest interese ale României ca nou stat membru”, a explicat ministrul Afacerilor Europene.

Orban: Paşii concreţi pentru dezvoltarea UE sunt uniunea fiscală, bancară şi politică

Totodată, Leonard Orban a vorbit, în cadrul dezbaterii cu privire la viitorul UE, şi despre etapele de dezvoltare ale Uniunii, precum uniunea fiscală, ce presupune armonitarea taxelor fiscale, uniunea bancară şi, nu în ultimul rând, cea politică.

“Dincolo de viziune trebuie să vii cu proiecte foarte concrete, cu paşii ce trebuie făcuţi. O uniune bancară, fiscală şi finalmente o uniune politică. Iniţiativa trebuie să înceapă la nivelul economic şi apoi la nivelul statelor care nu sunt în zona euro. Sunt proiecte clare, bine definite, dar nu sunt deloc uşor de implementat. Am văzut reacţii din partea unor state din zona non-euro care au zis că nu sunt interesate de acest plan. Am văzut poziţia Suediei, Poloniei şi a Marii Britanii, dar am văzut şi reacţii în state din zona euro care au zis «mergem cu idea supravegherii tuturor băncilor, cum a zis CE». Ştim poziţia unor state membre, Germania şi nu numai care se opun cu înverşunare la această idee. Uniunea fiscală reală înseamnă armonizarea politicilor fiscale inclusiv în domeniul taxelor directe. Să ne gândim în momentul de faţă la statele din interiorul zonei euro. Ce rezistenţă este, nu la ideea armonizării politicilor impozitării, dar inclusiv la idee coordonării politicii fiscale şi să ne gândim cât de greu este să atingem acest obiectiv. În ceea ce priveşte uniunea politică, a fost suficient să vedem reacţii în state membre care să nu atingă zona politică, integrării politice. Este uneori respinsă cu înverşunare, nu numai în comunităţile din Anglia”, a afirmat Leonard Orban.
Ministrul Afacerilor Europene a adus în discuţie şi dezbaterile legate de formularea unui nou tratat al UE, dar a evidenţiat faptul că aceste modificări sunt complicate şi greu de realizat, având în vedere abordările diferite ale statelor membre cu privire la acest subiect. Totodată,

Orban consideră că aceste modificări trebuie supuse consultării populare şi nu trebuie să fie decise numai de “un cerc al elitelor”.

“Am sesizat abordări diferite. Pe de o parte Barroso a vorbit despre lansarea dezbaterilor unui nou tratat UE care să lanseze condiţiile spre acest plan. Sunt alţi decidenţi politici care preferă o abordare mai prudentă, să facem tot ce putem în condiţiile tratatelor de la Lisabona, pentru ca procesul de modificare a tratatelor este foarte complicat, necesită mult timp şi vine cu riscuri mari. Trebuie supuse acest modificări unei consultări populare. Sunt state în care există obligaţia desfăşurării unui referendum când se propun astfel de modificări ale tratatelor. Este evident că proiectul european va trebui să continue în măsură în care va exista efort al populaţie, va trebui să fie împărtăşit de populaţia statelor membre, nu trebuie să fie al unui cerc al elitelor”, a conchis Leonard Orban.

Leonard Orban: “Împărtăşesc opinia înfiinţării federaţiei statelor naţiune”

De asemenea, ministrul a pus accentual pe importanţa existenţei unei federaţii de state naţiune, aceasta fiind condiţie esenţiala pe termen lung pentru ca Europa să conteze, că să menţină pacea şi prosperitatea pe continent.

“Împărtăşesc opinia înfiinţării federaţiei statelor naţiune, pentru că în globalizare chiar şi statele mari ale UE, nu vor putea faţă concurenţei la nivel mondial. Dacă suntem mai uniţi vom conta mai mult la nivel global, vom putea imprima acele direcţii pe care le dorim la nivel mondial. Sigur că nu este simplu pe acest continent în care diferenţele sunt majore de la ţară la ţară, de la zonă la zonă. Prin urmare, nu este un proces deloc simplu. Am văzut comentarii de neîncredere legate de spusele lui José Manuel Barroso. E o opţiune mai multă Europa, mai unită. Rezolvă oare criza economică, socială? Este o soluţie bună? Dar este o condiţie esenţială a paşilor şi a soluţiilor pe care trebuie să le găsim în continuare. Dacă nu vom găsi această capacitate de a înainta la nivelul integrării continentale, ne vom confrunta cu foarte multe probleme, vom înregistra eşec după eşec şi ne vom confrunta cu riscul dezagrearii UE, în care am fost secolul trecut. Sper să ne asumăm cu mare încredere acest concept de federaţie a statelor naţiune pentru că e o opţiune care ne va da pacea pe continent.”

Ambasadorul Poloniei: E necesară în UE crearea unui Fond European Monetar şi unei politici comune de securitate

La dezbaterea de miercuri cu privire la viitorul UE a participat şi ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczyel care a pus accentul în discursul său pe necesitatea creării unui Fond European Monetar, a supravegherii bugetelor statelor membre, cât şi a unei politici comune de securitate, în acest sens fiind susţinută ideea unei armate europene.

“Aş dori să trec în revistă câteva idei care au fost prezentate în dezbaterea din Polonia, prin raportul recent publicat în legătură cu viitorul Europei. Rezultatul final a şapte luni de muncă este un document de opt pagini. În câteva cuvinte aceasta este şi declaraţia de susţinere pentru o Europa mai puternică. Mesajul este mai multă Europa, nu mai puţină Europa. Acest document a fost elaborat, după îndelungi reflecţii a şase membrii UE şi alţi câţiva din Polonia şi cred că este o voce puternică în această dezbatere. Există trei aspecte principale ale raportului. Prima se referă la o uniune monetară mai puternică şi cooperare şi coordonare în domeniul politicii fiscal, o supraveghere a bugetelor statelor membre, cât şi o supraveghere comună a băncilor şi crearea unui Fond European Monetar. A doua chestiune este despre securitatea externă a UE şi mecanismul de apărare. Diplomaţie cu adevărat europeană prin coordonarea unor acţiuni externe acum distribuite unor comisii sau instituţii diferite. Mai multă securitate comună şi politică comună de securitate. A fost susţinută ideea unei armate europene. A treia se referă la reforma instituţională în aşa fel încât să fie tratat deficitul democraţiei, cum să creştem legitimitatea democratică a instituţiilor. Propunerile au fost aliniate cu cele ale lui preşedintelui CE, José Manuel Barroso, unele dintre ele sunt chiar mai îndrăzneţe, precum alegerea directă a preşedintelui CE şi de a-i da dreptul de a selectă membrii Comisiei pentru a face un Guvern cu adevărat european. Alte sugestii erau legate de creşterea rolul democratic în procesul legislativ. Întărirea legăturii dintre Parlamentul European şi Parlamentul naţional. Acesta este un angajament puternic din partea ţărilor ce au luat parte la această dezbatere, de a continua cu acest proces de integrare la scală largă. Trebuie să ne luăm angajamentul de a face UE mai funcţională, mai puternică pe viitor şi de a salva sau proteja ceea ce e cea mai mare realizare în UE adică solidaritatea şi deschiderea europeană. E momentul de a lua decizii îndrăzneţe şi de a aborda reforme ambiţioase”, a explicat ambasadorul Poloniei, Marek Szczyel.

La dezbaterea de miercuri cu titlul “Uniunea Europeană la răscruce?” organizată de Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, şi-au exprimat punctul de vedere şi Andreea Paul, membru fondator al Institutului pentru Competitivitate CoNaCo, Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România, Florin Dănescu, preşedintele executive al Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Carp, prof.univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Florin Bonciu, prorector al Universităţii Româno-Americane şi Florin Cîţu.

Dezbaterea a avut ca punct de pornire discursul anual al preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, din data de 12 septembrie, privind starea UE, în care a fost prezentată situaţia curentă a Uniunii şi trasată calea de urmat.

Totodată, dezbaterea face parte din seria de evenimente lunare "Perspective Europene", iniţiată de Reprezentanţa Comisiei Europene în 2009, cu scopul de a stimula dezbaterea cu privire la priorităţile Uniunii Europene, în strânsă legătură cu agenda publică naţională din România.