Legea pensiilor. Investitorii americani: Sunt de aşteptat creşteri semnificative de impozite şi taxe şi/sau sacrificarea investiţiilor

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) critică noua lege a pensiilor, semnalând lipsa de sustenabilitate a creşterilor de cheltuieli ce decurg din acest act normativ până la un nivel ce prezintă un risc ridicat de a crea dezechilibre bugetare care depăşesc cu mult limitele prevăzute de angajamentele europene ale României sau potenţialul de finanţare de care dispune economia românească.

Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, este de aşteptat ca în lipsa unor surse de finanţare clar identificate, astfel de măsuri să fie urmate de adoptarea intempestivă a unor ajustări bugetare drastice în sensul creşterilor semnificative de impozite şi taxe şi/sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificând de cele mai multe ori investiţiile, atât de necesare pentru o creştere economică sănătoasă.

Redăm integral comunicatul AmCham

"În contextul recentei aprobări de către Guvernul României a proiectului de modificare a legii pensiilor publice, AmCham România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea substanţială a cheltuielilor cu asistenţa socială pe care acest proiect o generează la nivelul bugetului general consolidat.

Considerăm că se impune ca prezentarea şi consultările pe marginea unui proiect legislativ cu un impact bugetar semnificativ pe termen mediu şi lung să conţină în expunerea de motive informaţiile despre sursele de finanţare a cheltuielilor, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi ale Legii responsabilităţii fiscale nr. 69/2010.

Semnalăm lipsa de sustenabilitate economică a creşterilor de cheltuieli ce decurg din modificările propuse de acest proiect, până la un nivel ce prezintă un risc ridicat de a crea dezechilibre bugetare care depăşesc cu mult limitele prevăzute de angajamentele europene ale României sau potenţialul de finanţare de care dispune economia românească. Este de aşteptat ca în lipsa unor surse de finanţare clar identificate, astfel de măsuri să fie urmate de adoptarea intempestivă a unor ajustări bugetare drastice în sensul creşterilor semnificative de impozite şi taxe şi/sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificând de cele mai multe ori investiţiile, atât de necesare pentru o creştere economică sănătoasă.

În plus, fiind vorba de creşteri prezumabil permanente ale cheltuielilor cu pensiile şi de menţinerea unui sistem de finanţare a acestora din contribuţiile contemporane ale salariaţilor şi a altor contributori la bugetul asigurărilor sociale (sistemul “Pay-as-you-go”), analiza de impact a legii trebuie să aibă în vedere nu doar efectele pe termen scurt, ci şi impactul asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a sistemului de pensii publice. Aceasta este cu atât mai necesară în contextul în care proiecţiile demografice pentru România indică o îmbătrânire accentuată a populaţiei, şi implicit înrăutăţirea în ritm alert a raportului dintre numărul de salariaţi (sau mai general, a contributorilor la bugetul de asigurări sociale) şi cel al pensionarilor.

Credem că este important să se aibă în vedere, alături de principiile menţionate de iniţiatorii legii şi principiul echităţii inter-generaţionale. În caz contrar, implementarea singulară a creşterilor de pensii, fără măsuri complementare de asigurare a sustenabilităţii pe termen scurt, mediu şi lung are potenţialul de a intensifica tensiunea socială, de a afecta principiul solidarităţii sociale, care ar trebui să fie simetrică, precum şi de a periclita situaţia macroeconomică a ţării.

Facem aşadar un apel public ca Guvernul României, în calitate de iniţiator al legii să prezinte o analiză completă şi explicită a implicaţiilor noului cadru legislativ, şi ca Parlamentul, înainte de adoptarea legii să cântărească cu prudenţă şi responsabilitate efectele generate pe toate planurile pentru generaţiile prezente şi pentru cele viitoare", se arată în comunicatul citat de G4Media.

Reamintim că Guvernul a adoptat, miercuri, în şedinţă, noul proiect al Legii Pensiilor, documentul având şi avizul Consiliului Economic şi Social, proiect ce va ajunge să aibă, dacă va fi pus în aplicare la litera lui, în anul 2022, un impact de 81 de miliarde. În anul 2019 impactul financiar va fi de 8,4 miliarde de lei.

Deşi sumele vehiculate sunt foarte mari, ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a dat asigurări înaintea adoptării proiectului că nu vor fi probleme la buget şi nici nu vor fi introduse noi taxe.

După adoptarea proiectului în Guvern, Vasilescu a susţinut, într-o declaraţie de presă, că nicio pensie nu va scădea după recalculare iar vârsta standard de pensionare şi stagiul de cotizare nu se vor modifica.

Revenind la proiect, acesta prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):

* 1.265 de lei în 2019;
* 1.775 de lei în 2020;
* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii.