Legea Big Brother 3, respinsă de CCR

Augustin Zegrean
Augustin Zegrean (Epoch Times România)

UPDATE. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri că Legea privind securitatea cibernetică este neconstituţională. Judecătorii au admis sesizarea deputaţilor liberali, care au reclamat că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.

***

Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) analizează, miercuri, excepţia de neconstituţionalitate transmisă de deputaţii liberali în legătură cu Legea securităţii cibernetice care, conform parlamentarilor, limitează dreptul la viaţă privată digitală.

În contextul valurilor de declaraţii făcute pe tema insistenţei cu care se vrea intrarea în vigoare a Legii Big Brother 3, preşedintele CCR Augustin Zegrean a afirmat miercuri, înainte de a începe discutarea excepţiei de neconstituţionalitate, că nu simte niciun fel de presiune în legătură cu acest act normativ.

"Personal, nu simt niciun fel de presiune. M-am învăţat cu astea. De 25 de ani sunt obişnuit să se vorbească multe, vrute şi nevrute. Nu mă mai impresionează chestia asta", a precizat Augustin Zegrean.

În sesizarea deputaţilor liberali se arată că: "Prin această lege, în mod mascat, se restrâng drepturile şi libertăţile cetăţeanului, prin permiterea accesului la infrastructură cibernetică şi la datele conţinute, în baza unei simple motivări comunicate de instituţiile abilitate şi nominalizate prin lege, fără existenţa unei aprobări judecătoreşti conform Codului de procedura penală şi cerinţelor adoptate de Curtea Constituţională prin deciziile 440/2014 şi 461/2014, deci legea nu este armonizată la cerinţele Curţii Constituţionale. Legea încalcă dispoziţiile art. 148, alin (2) şi următoarele din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a reglementărilor comunitare în materie".

Pe 23 decembrie 2014, deputaţii PNL au contestat la Curtea Constituţională Legea securităţii cibernetice, iniţiată de Guvern şi adoptată cu o săptămână înainte, în unanimitate, în plenul Senatului, deci şi cu votul favorabil al senatorilor PNL şi PDL.

Ludovic Orban susţinea că prevederile articolului 17 din legea invocată ar încălca prevederile constituţionale: "După opinia mea, această nouă tentativă a Guvernului Ponta de a încerca să permită serviciilor de informaţii, unor instituţii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naţionale, să intre cu bocancii în viaţa privată a cetăţeanului român reprezintă o gravă încălcare a democraţiei şi o gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului român. Noi, ca liberali, nu putem permite ca acest lucru să se întâmple".

Acesta a menţionat că Legea securităţii cibernetice "vine în aceeaşi linie" cu Legea "Big Brother" şi Legea cartelelor pre-pay, care au fost declarate neconstituţionale.

Legea securităţii cibernetice a fost adoptată în 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

Menţionăm că, anterior, Legea "Big Brother" (legea nr. 82/2012 privind retenţia datelor) şi legea privind cartelele prepay (legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice) au fost declarate neconstituţionale de CCR.

Reamintim că cele două legi au fost puternic boicotate de societatea civilă, multe persoane considerând că, prin acest pachet de legi, se vrea practic anularea dreptului românilor la anonimitate şi intimitate. Opozanţii legii susţin că cele două legi nu au corespondent european şi nu se înscriu într-o prevedere cu caracter internaţional, cum a fost cazul ACTA.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.