Lanţ uman în Siliştea împotriva amplasării utilajelor de la Chevron

Demonstraţii în Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist, 22 martie 2012
Demonstraţii în Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist, 22 martie 2012 (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

UPDATE: Potrivit purtătorului de cuvânt al Ambulanţei Vaslui, patru protestatari au avut nevoie de îngrijiri medicale. Trei dintre aceştia au refuzat transportul la spital, în vreme ce unul a fost trimis la Spitalul de Urgenţă din Vaslui pentru îngrijiri medicale.

Peste 200 de săteni din Siliştea stau în genunchi, formând un lanţ uman pentru a opri instalarea utilajelor companiei Chevron, care vrea să instaleze prima sondă de exploatare a gazelor de şist. Un număr impresionant de jandarmi care au fost trimişi la faţa locului de la Bacău, mai exact 2 autocare pline cu 200 de jandarmi, sunt pregătiţi să îi îndepărteze pe protestatari.

Sătenii din Siliştea şi-au petrecut toată noaptea în frig şi ploaie la marginea terenului vizat de Chevron şi au format un lanţ uman de la primele ore ale dimineţii. Pe acel teren trebuie să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor, iar în acest scop au fost aduse din Târgu Mureş două utilaje, respectiv un excavator şi un buldozer, care trebuie să pregătească terenul.

Protestele au început de luni, iar oameni din Siliştea nu vor să cedeze în faţa celor de la Chevron.

Sonda de explorare a gazelor de şist va fi amplasată uluitor de aproape de sate: la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală ocupată de platforma de extracţie va fi de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.

Consumul de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, după cum reiese din documentaţia Chevron. Apa nu se va injecta însă în solul Vasluiului aşa, pur şi simplu, avertizează specialiştii, ci este aditivată cu nisip şi o serie de substanţe chimice dintre care multe sunt toxice.

Chevron declara că doar 0,5 % din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice dar în sol va rămâne o cantitate enormă de toxine, căci, în medie, cel mult jumătate din fluid este recuperat după injectare, restul de fluid nu se mai poate recupera şi va rămâne pentru cine ştie câtă vreme în subteran împreună cu toxinele. Fracturarea poate polua apa subterană, apele de suprafaţă, râurile, lacurile şi izvoarele.

În plus, mai există şi un risc seismic asociat. Legătura dintre aceste cutremure şi fracturarea hidraulică a fost evidenţiată de măsurători, care arată că epicentrele acelor cutremure sunt exact în zonele de foraj.

„Reprezentanţii Chevron spuneau că doar 0,5 % din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice. Însă faceţi şi dumneavoastră calculul la 16.000 de metri cubi care se injectează doar la o singură platformă şi veţi vedea câte tone de toxine vor rămâne în subsol căci, în medie, doar cel mult jumătate din fluid este recuperat după injectare, restul nu se poate recupera şi va rămâne în subteran. Dar şi ceea ce se recuperează în iazuri sau batale poate infesta solul. Asta s-a întâmplat deja în mai multe localităţi din Statele Unite. De asemenea există pericolul infestării pânzei freatice, aceasta fiind una dintre cele mai mari îngrijorări ale populaţiei”, a declarat într-un interviu pentru Epoch Times, Georgeta Ionescu, geolog, jurist şi activist pentru mediu.