La Măgurele vor fi inaugurate astăzi lucrările la cel mai puternic laser din lume

Agenţia Internaţionala pentru Energie Atomică
Agenţia Internaţionala pentru Energie Atomică (JOE KLAMAR/AFP/Getty Images)

Cel mai puternic laser din lume se va construi în România pe platforma Măgurele iar lucrările de construcţie vor fi inaugurate vineri, 14 iunie.

Proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics) este de o complexitate fără precedent - de o mie de ori mai puternic decât cel care funcţionează acum la Institutul Naţional de Fizică - Măgurele devenind astfel un punct de atracţie pentru cercetătorii din întreaga lume interesaţi de laser.

Proiectul conţine două echipamente, sistemul laser şi cel de producere a fascicolului gama, care depăşesc cu mult cele mai performante sisteme care există în prezent, a precizat Mihnea Costoiu, ministru pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

Laserele vor avea o putere de 10 milioane de miliarde de waţi, sau echivalentul a 100 de mii de miliarade de becuri de câte 100 de waţi. În momentul de faţă, cele mai puternice lasere din lume sunt în Marea Britanie şi Statele Unite, iar puterea lor este de 10 ori mai mică.

Complexul va fi construit la Măgurele pe amortizoare seismice, deoarece cele mai mici vibraţii ar putea declanşa un dezastru. Unul din corpuri va avea 12 niveluri subterane, iar altul va avea 8 nivele subterane.

"Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă niciun fel de vibraţie. Este pusă toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizare sesismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior - n.r.) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei. Ca vibraţie, nu este admis acest lucru. Va trebui foarte mult beton, care să fie o masă critică foarte mare, iar această masă va sta suspendată de sol prin acest amortizor seismic", a explicat Costoiu.

Licitaţia pentru aceste lucrări a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte firmele Zublin şi Aedificia Carpaţi.

Domeniile de aplicare sunt vaste: ingineria laserelor de mare putere, cercetare atomică, detecţia materialelor de interes strategic - utilă în combaterea terorismului - , protecţia mediului, ingineria materialelor şi medicina, inclusiv tratarea cancerului. Proiectul va plasa România pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi va deschide calea unor noi domenii de cercetare.

Clădirea va avea două corpuri solidare - unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi. Complexul va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere, care va ocupa peste 642 de metri pătraţi.

"În casa de oaspeţi vor locui oamenii care vor fi în vizită. Cei care lucrează acolo vor avea şi ei un campus. Acesta este deja în interiorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei». Este un campus securizat şi păzit", a notat Costoiu.

Prin proiectul ELI-NP, în ţara noastră vor fi implicate fonduri europene de 243 de milioane de euro şi se vor crea peste 250 de noi locuri de muncă.