Klaus Iohannis: "România va primi 1700 şi ceva de refugiaţi. Nu mai mult"
alte articole
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni, că a promulgat noul Cod Fiscal, act normativ pe care iniţial îl întorsese în Parlament. De asemenea, şeful statului a adresat şi problema refugiaţilor, anunţând că ţara noastră va primi cel mult, 1700 şi ceva de persoane.
Codul Fiscal
"Astăzi am promulgat Codul Fiscal, asta este prima temă. Au fost două motive pentru care am trimis Codul Fiscal înapoi în Parlament. Multă lume s-a întrebat de ce am trimis Codul Fiscal la Parlament şi nu am spus nimic. Este nevoie pentru o astfel de lege de o dezbatere pe mai multe faţete, de o dezbatere aprofundată la care să participe toţi actorii implicaţi. În Parlament, nu au avut loc aceste dezbateri", a declarat Iohannis, citat de Realitatea.net.
Preşedintele a mai adăugat că şi în societatea civilă Codul Fiscal se dezbătuse foarte puţin, înainte de prima aprobare, şi a apreciat că dezbaterea ce a avut loc după retrimiterea legii în Parlament a fost pe măsura aşteptărilor.
"Sunt foarte mulţumit de modul cum a decurs dezbaterea publică, inclusiv între partide şi votul final", a declarat preşedintele.
Refugiaţii
"Am constatat că există dorinţa de informaţie, nevoie de dezbatere şi la noi în ţară. Voi face câteva precizări legate de poziţia oficială a României şi de numărul de refugiaţi. Vreau să vă spun că în România nu există presiunea unui val migraţionist, nu se constată o creştere a numărului de refugiaţi. Nu cred că introducerea cotelor obligatorii este o soluţie, am convocat CSAT pe 17 septembrie. Voi prezenta acest punct de vedere", a declarat preşedintele.
Şeful statului a mai adăugat că, în opinia sa, România este îndreptăţită să ceară cote voluntare şi a precizat că nu există un număr oficial de refugiaţi prezentat de Comisia Europeană.
Preşedintele a menţionat că în Consiliul European au avut loc mai multe discuţii succesive, prima dintre acestea în luna martie, când a prezentat opinia României şi anume, că este nevoie de solidaritate însă este mai bine ca fiecare stat membru să stabilească singur câţi refugiaţi poate să primească: "eu am optat pentru cote voluntare", a declarat şeful statului.
Iohannis a mai precizat că în luna aprilie, la solicitarea Italiei, discuţia a fost reluată, "mai aprinsă de data aceasta" şi, la momentul respectiv, a optat din nou pentru cote voluntare.
"În iunie, Comisia a prezentat un concept care a obţinut cotele obligatorii. Nu am fost de acord cu acelea. Şi alte state membre au fost împotriva cotelor obligatorii şi s-a ajuns la concluzia că nu pot fi impuse. Fiecare stat membru analizează câţi refugiaţi poate să primească, iar Comisia va centraliza. România a comunicat la începutul lunii iulie că poate să primească 1.785 de refugiaţi. Astea sunt datele. Între timp, am văzut cu toţii că presiunea publică a devenit foarte mare. Zeci de mii de oameni au intrat în UE, au apărut probleme de logistică, de principiu, pentru că a fost încălcat spaţiul Schengen. Pe bună dreptate am văzut tragedii umane, dar pe acest fond au apărut speculaţiile. În România nu există niciun fel de presiune al unui val migraţionist. Nu avem un flux semnificativ de imigranţi", a precizat preşedintele.
Iohannis a mai declarat că, deşi fenomenul migraţiei este important pentru noi, ca ţară UE, în România nu apare o presiune din această zonă.
Preşedintele a mai adăugat că, la sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc o şedinţă informală a miniştrilor de Interne şi se aşteaptă ca acest concept să fie făcut public, după care România va putea să reacţioneze foarte concret.
"Din acest motiv am temporizat şedinţa CSAT. 1700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni maxim în România pentru că atâtea locuri sunt disponibile. Mai mult, nu", a menţionat preşedintele.
Relaţia cu premierul Ponta
Preşedintele Iohannis a adresat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, problema relaţiei cu premierul Victor Ponta, declarând că, deşi dialogul instituţional este "mai rar", a discutat cu premierul problemele mai importante.
"Nu mi-am schimbat părerea şi mă aştept să se întâmple la un moment dat (n.r. demisia lui Ponta). Colaborarea este variabilă. Există un dialog mai instituţional, mai rar, dar am discutat chestiunile importante. Există discuţii şi aşteptări. Oricât îmi doresc eu un Guvern sau altul, rânduiala o fac partidele", a declarat Iohannis.
Răpirea cetăţeanului român în Burkina Faso
Preşedintele a abordat, în cadrul conferinţei de presă, şi problema românului răpit în Burkina Faso, declarând că statul român tratează cu maximă atenţie şi implicare acest caz.
"Personal, am trimis un delegat în celula de criză, care se desfăşoară sub tutela MAE. Ştiu exact în ce fază ne aflăm. Sunt acţiuni conforme cu manualul, dar aceste acţiuni au succes când nu se face prea multă publicitate", a afirmat preşedintele.
Vila Lac 3
Iohannis a atins şi tema mutării sale în Vila Lac 3, declarând că nu are cerinţe extravagante, dar a cerut să fie zugrăvită casa şi să se repare faţada.
"Cereri extravagante nu obişnuiesc să am", a declarat preşedintele.
Aderarea la Schengen
Klaus Iohannis a admis că, din punct de vedere al valului de migranţi care s-a revărsat în Europa, în mod paradoxal, faptul că România nu este membră Schengen, a fost un avantaj pentru ţara noastră: "În mod paradoxal, da. Faptul că România nu este membră Schengen, a fost un avantaj pentru noi, pentru că nu s-a putut intra în România pe o filieră care nu a putut fi supravegheată. Am inclus pe şedinţa CSAT şi o analiză a dosarului Schengen".
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
