Johannis pune pe stand-by regionalizarea lui Dragnea: "Avem timp până în 2022"

Prim-vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Klaus Johannis, persoana responsabilă de conducerea comisiei pentru regionalizare din cadrul partidului, a declarat joi, că liberalii nu se grăbesc cu regionalizarea, motivul fiind că "aproape sigur că nu o facem anul acesta".

"Avem timp până în 2022", a precizat Johannis punând astfel pe stand-by proiectul lui Liviu Dragnea. "Toată lumea e de acord că e mai bună o regionalizare cu cap, decât una pripită", a adăugat acesta.

Johannis întăreşte astfel declaraţia premierului Victor Ponta, care a susţinut la Sibiu, în urmă cu o săptămână, că ia în calcul ca regionalizarea să fie făcută anul viitor.

Prim-vicepreşedintele PDL nu consideră că trebui respectat neapărat modelul actualelor Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR). "Nu neapărat, însă dacă nu facem în acest an regionalizarea şi aproape sigur că nu o facem, îşi pierde urgenţa şi o pierde de tot, fiindcă dacă actualele ADR-uri vor prelua gestionarea fondurilor europene, acest lucru va trebui să rămână în acea formă până prin 2022, dacă luăm varianta de n plus doi, rata bugetară plus doi ani. Şi atunci avem timp până în 2022, sa tot lucrăm la regiuni şi să le formăm, să le reformulăm, în ce priveşte fondurile europene", a susţinut Klaus Johannis.

Cine contestă regionalizarea lui Dragnea

Regionalizarea României propune în locul judeţelor administrate individual, regiuni care să cuprindă mai multe judeţe, urmând ca structurile administrative să fie împărţite între acestea.

PDL

Vicepreşedintele PDL Raluca Ţurcanu acuză USL că vrea ca prin intermediul proiectului de regionalizare să-şi pună ''baronii pe regiuni''.

''Regionalizarea trebuie făcută de jos în sus şi nu aşa cum a început USL - ei au pus o singură întrebare: care va fi capitala regională? Cu alte cuvinte, ce baron e mai puternic, acela va avea capitala de regiune! Drept dovadă au propus 8 regiuni, apoi 12. Acum se bat baronii locali pe capitale! Au început procesul de regionalizare cu stângul. Stânga românească, în italiană "sinistra", va face o regionalizare "sinistră" , a concluzionat Raluca Ţurcan.

Vicepreşedintele PDL, Cezar Preda, susţine că regionalizarea gândită de USL nu va creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene, procesul fiind făcut pentru a reîmpărţi funcţiile în USL.

”Această lege nu va aduce niciun beneficiu României. Ea este făcută pentru a crea o nouă structură. Nu se face şi o nouă reorganizare administrativă la nivel de autorităţi locale şi deci este o reîmpărţire la nivel regional a funcţiilor în USL. Nu avem cum să susţinem o asemenea regionalizare şi am văzut că, şi la nivelul conducerii USL, chiar al copreşedintelui Antonescu, există o necunoaştere a ceea ce ar înseamnă efect al regionalizării”, a declarat Cezar Preda.

Vicepreşedintele PDL susţine că regionalizarea nu va creşte gradul de absorbţie al fondurilor europene.

”Nu credem că o regionalizare va aduce mai mulţi bani europeni pentru că şi acum au fost regiuni de dezvoltare, din regiunea de Sud-Est existentă, singurul judeţ care a avut pol de creştere a fost Constanţa. Ceea ce ne-au lipsit şi ne lipsesc sunt hărnicia şi competenţa, degeaba schimbăm noi administrativ România dacă nu ne apucăm de treabă”, a mai spus Preda.

Etnici de origine maghiară şi politicieni unguri

Proiectul de regionalizare a ţării a aprins spiritele în rândul populaţiei maghiare şi le-a oferit liderilor politici unguri ocazia de a îşi reitera pretenţia pentru autonomie a Ţinutului Secuiesc.

În ultima perioadă, în Cluj, Harghita, Covasna şi alte judeţe cu etnici de origine maghiară au avut loc ample manifestaţii împotrivă procesului regionalizării, în forma în care este el acum. Ungurii nu vor să fie, cităm "colonie a Bucureştiului" iar preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania Toro. T. Tibor declara "că nu va exista pace dacă maghiarii nu vor avea un Ţinut Secuiesc autonom".

Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, Nemeth Zsolt, declara că într-un stat democratic ar trebui să se dea curs solicitărilor reprezentanţilor legitimi ai minorităţilor, iar Ungaria va sprijini toate doleanţele formulate de comunitatea maghiară din Transilvania.

În replică, România, prin poziţia formulată de Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) reafirmă legitimitatea procesului de reorganizare teritorială şi dezavuează public imixtiunea autorităţilor din Ungaria în problemele interne ale statului român.

”Aceste măsuri iniţiate de autorităţile române nu au la bază raţiuni de natură etnică şi nici nu sunt promovate cu scopul afectării drepturilor şi libertăţilor garantate persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, a căror respectare statul român şi-a asumat-o în plan internaţional şi ca membru al Uniunii Europene.