Iohannis, la şedinţa solemnă a Parlamentului: Aprecieri pentru protestatarii anti-PSD şi "diaspora noastră"

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut luni, la Palatul Parlamentului, un discurs în cadrul şedinţei solemne comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Zilei Naţionale a României.

În discursul său, şeful statului a precizat că atrocităţile şi abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecţie deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest şi din care să învăţăm că democraţia, libertatea şi drepturile omului sunt cele mai de preţ bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forţa de care dispunem.

Potrivit preşedintelui, orice atac la adresa demnităţii umane şi a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri.

"Pericole există şi vor exista, însă faptul că avem o societate matură şi vigilentă, cetăţeni cu un pronunţat simţ civic, care îşi cunosc drepturile şi care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanţie esenţială pentru viitorul democratic al României", a subliniat Iohannis.

De asemenea, liderul de la Cotroceni a afirmat că diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar şi cu fapta, puternic ancorată în viaţa societăţii româneşti.

"Acest devotament faţă de ţară trebuie recunoscut şi în mod instituţional - de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanţilor legitimi ai românilor de peste hotare", a adăugat Iohannis.

Vă prezentăm în continuare textul integral al discursului:


La 30 de ani de la căderea comunismului şi recucerirea libertăţii noastre, celebrăm Ziua Naţională cu gândul la generaţiile care au făcut posibilă România democratică şi europeană de astăzi.

Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei naţiuni de a transforma în realitate visul întregirii.

Eroismul soldaţilor români, viziunea Familiei Regale, iscusinţa oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităţilor naţionale, dar mai ales contribuţia românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii.

În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării şi dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial şi de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârşit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-şi renege credinţa în România liberă, independentă şi suverană.

Aducem, aşadar, astăzi un cuvenit şi pios omagiu tuturor înaintaşilor care s-au jertfit pentru propăşirea naţiunii române, sporind, cu fiecare generaţie, prin trudă şi sânge, această lucrare de glorie, astfel încât noi şi copiii noştri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor.

Apărând principiile de căpătâi ale naţiunii noastre europene, mulţi români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care şi-au dat viaţa pe fronturile de luptă, în teatrele de operaţii din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

Avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie şi de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile şi libertăţile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat.

Libertatea, egalitatea şi democraţia, principii prevăzute în Rezoluţia Adunării Naţionale de la Albă Iulia din 1 Decembrie 1918, s-au aflat la temelia noului stat şi au reprezentat, deopotrivă, idealurile pentru care s-a murit în temniţele comuniste şi în Decembrie ’89.

Trecutul nostru este unul al contrastelor. Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea şi transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moştenire grea şi dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democraţiei şi a statului de drept, călcarea în picioare a demnităţii umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură şi foarte multă suferinţă.

Faptele de vitejie ale înaintaşilor, hotărârea şi curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forţa extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele şi să ne ghideze toate acţiunile pe care le întreprindem pentru binele ţării noastre.

În schimb, atrocităţile şi abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecţie deosebit de importanţă, pe care să ne-o asumăm onest şi din care să învăţăm că democraţia, libertatea şi drepturile omului sunt cele mai de preţ bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forţa de care dispunem.

Orice atac la adresa demnităţii umane şi a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri.

Pericole există şi vor exista, însă faptul că avem o societate matură şi vigilentă, cetăţeni cu un pronunţat simţ civic, care îşi cunosc drepturile şi care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanţie esenţială pentru viitorul democratic al României.

Cele trei decenii de la Revoluţia din Decembrie ’89 au însemnat treizeci de ani de tranziţie anevoioasă. Însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene şi al NATO şi are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedeşte, fără echivoc, că fundaţia pe care am construit-o în aceşti ani este solidă şi că avem o democraţie funcţională.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deşi ne-am confruntat cu numeroase tensiuni şi conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile şi cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câştig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar şi răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic ataşată valorilor democraţiei şi ale statului de drept, o ţară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiţie independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetăţenilor.

Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european şi la cel prezidenţial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem şi încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identităţii noastre naţionale!

Graţie tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existenţă a ţării noastre, am dovedit, fără putinţă de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici şi împărtăşesc şi îşi asumă aceleaşi valori şi repere ca ceilalţi cetăţeni ai bătrânului nostru continent.

De la tribuna celui mai reprezentativ for al democraţiei, ţin să transmit astăzi un gând bun şi acelor români pe care viaţa şi istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de graniţe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr şi opţiune, că sunt parte integrantă a naţiunii noastre.

Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar şi cu fapta, puternic ancorată în viaţa societăţii româneşti. Acest devotament faţă de ţară trebuie recunoscut şi în mod instituţional - de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanţilor legitimi ai românilor de peste hotare.

Onorată audienţă,

Într-o Europa în care, în unele state, democraţia este asaltată de lideri populişti lipsiţi de simţul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor şi aliaţilor, românii au ales, fără echivoc, valorile etice şi politice care i-au inspirat şi pe vizionarii părinţi fondatori ai Uniunii Europene.

Noi, cei care conducem destinele naţiunii noastre, avem datoria fundamentală faţă de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opţiuni, iar voinţa lor să fie lege pentru noi!

Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate, spunea Nicolae Iorga, şi acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile şi resursele.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de coeziune în jurul marilor proiecte naţionale, de unitate, consens, toleranţă şi solidaritate. Doar aşa vom putea construi ţara pe care ne-o dorim.

Clasa politică şi guvernanţii trebuie să-şi concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societăţii, iar parteneriatul cu cetăţenii să fie unul onest şi credibil.

România trebuie să devină ţara în care cei plecaţi să-şi dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspiraţiilor.

Reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administraţiei publice, întărirea instituţiilor statului şi redarea încrederii cetăţenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identităţii naţionale, a patrimoniului şi a resurselor, asigurarea stabilităţii economice şi dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire.

Nu va fi uşor, dar am învăţat, din trecutul nostru, că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate şi profesionalism. Rezultatele însă sunt remarcabile atunci când românii îşi doresc şi susţin toate aceste cauze nobile.

Mă onorează şi mă responsabilizează, în acelaşi timp, să fiu parte a proiectului de reconstrucţie a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră, ca naţiune, de a face lucrurile să funcţioneze, astfel încât România să fie în consonanţă cu valorile şi principiile în care credem.

Noi suntem artizanii României viitoare şi de acţiunile noastre depind modernizarea şi dezvoltarea pe care le aşteptăm de atât de mult timp.

Împreună, să facem România normală, ţara puternică pe care au visat-o înaintaşii, societatea democratică la care au sperat cei care şi-au dat viaţa pentru libertate în urmă cu 30 de ani, o singură ţară, prosperă, a tuturor, aşa cum şi-o doresc tinerii noştri!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români!

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne