Instituţia condusă de Kovesi preia ancheta belgiană în cazul Pfizergate. Va analiza mesajele dintre Ursula von der Leyen şi şeful Pfizer

Procurorii europeni din cadrul Parchetului European (EPPO) investighează acuzaţiile de infracţiuni penale în legătură cu negocierile privind vaccinurile anti-Covid dintre preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, relatează Politico, citând un purtător de cuvânt al EPPO.

Anchetatorii EPPO au preluat în ultimele luni ancheta de la procurorii belgieni care o investighează pe von der Leyen în legătură cu "interferenţa în funcţii publice, distrugerea de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese", potrivit unor documente legale consultate de Politico şi de un purtător de cuvânt al parchetului din Liege. În timp ce procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni penale, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz.

Ancheta a fost deschisă iniţial de autorităţile judiciare belgiene din oraşul Liege la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frederic Baldan. Ulterior, i s-au alăturat guvernele ungar şi polonez - deşi acesta din urmă este în curs de a-şi retrage plângerea după victoria în alegeri a unui guvern pro-UE condus de Donald Tusk, a declarat pentru site-ul citat un purtător de cuvânt al guvernului polonez.

Plângerea lui Baldan s-a axat pe un presupus schimb de mesaje text între von der Leyen şi Albert Bourla, şeful Pfizer, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinare din UE, în plină pandemie Covid-19, într-o afacere numită "Pfizergate".

Ziarul american The New York Times, care a dezvăluit primul că schimbul de mesaje a avut loc în timp ce cei doi discutau termenii acordului, a lansat un proces paralel împotriva Comisiei după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente.

Vestea că EPPO investighează acum acest caz riscă să pună şi mai mult sub semnul întrebării rolul preşedintei Comisiei Europene în mega-înţelegerea privind vaccinurile, a cărei valoare estimată depăşea 20 de miliarde de euro.

EPPO conduce investigaţii paneuropene privind infracţiunile financiare şi, teoretic, ar putea confisca telefoane şi alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte ţări din Europa, cum ar fi Germania, ţara natală a lui von der Leyen.

Această evoluţie survine într-un moment delicat pentru Ursula von der Leyen, care ar dori să obţină un nou mandat în fruntea Comisiei.

Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor text sau chiar să confirme existenţa acestora.

Acordul, negociat la apogeul pandemiei din 2021, a fost văzut iniţial ca un triumf pentru von der Leyen. Dar cantitatea mare de vaccinuri achiziţionate a ridicat de atunci semne de întrebare, Politico dezvăluind la sfârşitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puţin 4 miliarde de euro.

De atunci, contractul de vaccinare cu Pfizer a fost renegociat.

Militanţii pentru transparenţă şi unii adversari politici au încercat să exercite presiuni asupra Comisiei pentru a discuta acest caz, însă von der Leyen a evitat până acum să abordeze controversatul subiect.

Într-un răspuns la o întrebare directă adresată de Politico cu privire la mesajele text lipsă, von der Leyen a spus: "Tot ceea ce este necesar în această privinţă a fost spus şi schimbat. Şi vom aştepta rezultatele".

În 2022, EPPO a anunţat că analizează achiziţiile de vaccinuri ale UE în general, dar aceasta este prima dată când biroul este legat în mod explicit de Pfizergate.

Cazul analizat acum de EPPO reuneşte mai multe aspecte juridice, politice şi financiare diferite şi se intersectează cu procesele intentate de gigantul farmaceutic Pfizer împotriva Ungariei şi Poloniei.

Anul trecut, Baldan, un lobbyist belgian în vârstă de 36 de ani, cu legături cu grupul Bon Sens, un grup sceptic faţă de vaccinuri, a depus o plângere penală în Belgia în legătură cu rolul lui von der Leyen în negocierile cu Pfizer privind vaccinurile, pentru ceea ce el susţine că au fost acte de "interferenţă în funcţii publice, distrugerea SMS-urilor, corupţie şi conflict de interese", potrivit informaţiilor juridice furnizate de avocatul său.

Adăugarea guvernelor europene la plângerea sa conferă greutate la ceea ce altfel ar fi putut fi văzut ca o cruciadă personală. Ungaria, condusă de Viktor Orban, un adversar ferm al lui von der Leyen, a depus, de asemenea, o plângere în legătură cu rolul preşedintelui Comisiei în negocierile cu Pfizer privind vaccinurile, au precizat două persoane din interior care cunosc cazul şi care au vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilităţii problemei.

Polonia şi-a depus propria plângere în noiembrie anul trecut, a confirmat un purtător de cuvânt al guvernului polonez. Cu toate acestea, în urma alegerii lui Tusk în decembrie, "noul guvern lucrează [pentru a] retrage Polonia din aceste proceduri", a declarat purtătorul de cuvânt.

Detaliile cazului nu sunt publice, dar persoane din interior au declarat că, deşi plângerea depusă de Ungaria este distinctă de cea a lui Baldan, ea se concentrează pe acelaşi schimb de mesaje text. Plângerea Poloniei a fost în acelaşi sens, au spus cele două persoane familiarizate cu detaliile cazului.

Atât Ungaria, cât şi Polonia sunt, de asemenea, date în judecată de Pfizer pentru neplata unor doze de vaccin după ce au oprit livrările, invocând o ofertă excesivă şi presiunea financiară cauzată de războiul din Ucraina.

Un oficial al Comisiei Europene a declarat că instituţia nu avea cunoştinţă despre posibilele proceduri decât din articole de presă.

Guvernul ungar nu a răspuns la o solicitare de comentarii, iar Pfizer şi EPPO au refuzat la rândul lor să comenteze problema.