Încă o dezbatere despre reunificare, dar prefer marşurile

Am participat la marşul de la Bucureşti pentru unire, unde s-a strigat ”Basarabia e România” şi ”Acelaşi sânge, aceeaşi ţară, români am fost cu toţi odinioară”. Atmosfera a fost una de entuziasm şi de patriotism constructiv. Steaguri tricolore şi un sentiment de apartenenţă, de mândrie, de solidaritate. Dezbaterea de la Parlament însă a fost o înşiruire de bune intenţii, fără finalitate. Din păcate nu cred în intenţiile declarate apăsat de politicienii actuali legate de unire. Şi tot din păcate cred că unirea este dificil de realizat pentru că nu există cu adevărat voinţă politică iar pe de altă parte România are probleme economice (prea) mari, pe care o eventuală absorbţie a Moldovei le-ar accentua.

Dezbaterea ,,27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, care a avut loc ieri la Palatul Parlamentului şi a fost organizată de Platforma Civică Acţiunea 2012, în parteneriat cu Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Consiliul Mondial Român, a marcat împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Prezent la eveniment, Iurie Reniţă, ambasadorul R. Moldova la Bucureşti, a afirmat că evenimentul este un „un prilej de a ne edifica asupra viitorului nostru”. În plus, „în context, exemplele din istorie sunt cele mai concludente pentru a trage concluziile de rigoare şi a alege opţiunea care ne va readuce acasă, în Europa”, a mai adăugat acesta. În opinia lui Reniţă este extrem de important ca România şi Moldova să se axeze pe nişte proiecte concrete precum finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni.

La rândul său, vicepreşedintele din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, senatorul Viorel Badea, a spus că ”dacă Basarabia a fost smulsă cu forţa acum ceva vreme în urmă, acum nu avem niciun fel de scuză ca să nu facem în aşa fel încât să o readucem acasă. Consider că problematica basarabeană este o chestiune care ţine mai mult de politica internă a României decât de politica externă”.

Jurnalistul Doru Braia a subliniat că ”a dori Basarabia din nou acasă nu trebuie să aibă nimic de-a face cu naţionalismul cadenţat, desuet, tropăit”. În opinia să, nu trebuie să se vorbească despre „redobândirea cetăţeniei”, ci despre „redarea cetăţeniei”. Totodată Braia a criticat faptul că oamenii politici nu-şi fac treaba, chiar dacă clamează că sunt pro-unire. ”Niciun politician din est sau din vest nu avea în minte că Germania se va reunifica. Cele patru puteri ocupante se opuneau, dar milioane de RDG-işti au plecat în Vest şi i-au obligat pe politicieni”, mai spune jurnalistul. El a ţinut să sublinieze şi că banii alocaţi Germaniei de Est se întorceau în Vest. La fel s-ar întâmpla în opinia sa şi în cazul unirii Republicii Moldova cu România. ”Să învăţăm de la maghiari, de la evrei, care şi-au împlinit destinul prin voinţa lor. Reunificarea se va face doar când cei 3 milioane de moldoveni vor veni până la Sibiu, la Viena şi chiar la Berlin pentru a arăta voinţa plenară de unire a neamului românesc”, a concluzionat Braia.

Ovidiu Iane, preşedinte al Partidului Verde şi deputat, s-a declarat impresionat de patriotismul adevărat al românilor de peste Prut şi a apreciat că ”cetăţenia celor care s-au născut acolo ar trebui să fie automat românească şi nu văd de ce am da cetăţenie unor români”. ”Aş vorbi mai puţin de unire şi mai mult de integrare culturală”, a mai spus Iane care a deplâns faptul că a încercat să facă legături între teatre din Republica Moldova şi România, dar în România nimeni n-a vrut să primească piese din RM.

La dezbatere au participat şi români din SUA care fac lobby de acolo pentru unirea cu Moldova. Profesorul Nicholas Dima, plecat de 45 de ani din România se declară ”la fel de naţionalist şi de patriot” şi susţine că ”nu suntem români dacă renunţăm la teritoriul dintre Prut şi Nistru pentru că riscăm să ne pierdem toată ţara”. În opinia sa, chiar dacă situaţia economică a României e proastă asta n-ar trebui să fie o piedică în calea reunificării pentru că situaţia întregii lumi e proastă. Dima deplânge însă că lobby-ul făcut în SUA este zadarnic, dacă în România decidenţii politici nu fac nimic pentru unire. Un alt român emigrat în Canada, Ioan Roşca, susţine că ”a venit momentul să facem liste cu politicienii care nu doresc unirea pentru a vedea cine se împotriveşte”.

Deputatul democrat liberal Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, propune într-o iniţiativă legislativă reducerea cu 90% a taxelor consulare percepute pentru perfectarea oricărui act în procesul de redobândire a cetăţenei române de către moldoveni.

Mai aplicat, analistul militar Ion Petrescu a propus redactarea unei cereri către premierul Ponta pentru înfiinţarea unui Minister al Reunificării Naţionale. ”Mi-ar fi plăcut să văd aici pe ambasadorii SUA, Germaniei şi Coreei. Am un dialog permanent cu ministrul moldovean al Apărării Marinuţa, cel mai prooccidental ministru din R.Moldova care din păcate e pe făraş”, a mai spus Petrescu. Analistul consideră că o Românie puternică este în interesul SUA, la fel ca şi o politică inteligentă în raport cu Federaţia Rusă.

Deputatul democrat liberal Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, propune într-o iniţiativă legislativă reducerea cu 90% a taxelor consulare percepute pentru perfectarea oricărui act în procesul de redobândire a cetăţenei române de către moldoveni.

Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a susţinut că este foarte importantă revitalizarea unei culturi naţionale româneşti în Republica Moldova. El a vorbit despre necesitatea integrării prin educaţie şi despre faptul că ”nu avem proiecte finanţate sistematic pentru Basarabia”. Radu Baltasiu a concluzionat că, urmând modelul Şcolii Sociologice de la Bucureşti, din perioada interbelică, ar trebui ca prin cunoaşterea spaţiului să aducem Rep. Moldova la acelaşi nivel cu România, pentru a determina, astfel, necesitatea creării unui Centru de Excelenţă, cu misiune, pentru spaţiul basarabean.

Din partea Platformei civice Acţiuniea 2012, Elena Podoleanu a afirmat că „astăzi, când ne aflăm în preajma zilei de 27 martie, este mai potrivit ca oricând să vorbim despre redobândirea cetăţeniei române de către basarabeni care, printr-un act istoric nedrept şi criminal au fost despărţiţi de ţara mamă. Legea cu privire la acordarea cetăţeniei este un act de dreptate pentru cele 3 milioane de români de peste Prut. Este un act de dreptate nu pentru faptul că vom putea munci peste hotare sau pentru că vom putea circula liber. Este un act de dreptate pentru că putem veni acasă fără a face parte din categoria “cetăţenilor străini”. Vom putea veni acasă, în România, fără a sta ore în şir la cozi pentru a lua o viză, fără a avea un număr de zile limitat pe care, odată ce îl depăşeşti, achiţi o amendă din simplul motiv că ai ţinut să mai zăboveşti în frumoasa Românie. Pentru mine cetăţenia română nu înseamnă paşaportul vişiniu. Cetăţenia română este recunoaşterea unui adevăr, acela că moldovenii sunt români şi că Basarabia, oricât ar vrea să nege unii, e România”.

alte articole din secțiunea Opinii