Înalta Curte a publicat motivarea în dosarul Tăriceanu. Procurorii DNA pot contesta acum decizia de achitare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat motivarea deciziei de achitare a preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă.

Acum, procurorii DNA vor putea face apel.

Reamintim că instanţa supremă a schimbat încadrarea juridică din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în cea de mărturie mincinoasă, şi l-a achitat pe liderul ALDE pentru această infracţiune, în ciuda faptului că procurorul DNA a cerut condamnarea acestuia la trei ani de închisoare cu executare.

Potrivit Agerpres, la ultimul termen, procurorul DNA a susţinut, în faţa instanţei, că preşedintele Senatului, la fiecare ocazie, a făcut totală abstracţie de faptul că acuzaţiile sunt probate temeinic, iar într-un "act de totală aroganţă" a venit cu tot felul de probe sau justificări pentru menţinerea propriei versiuni a relatărilor, adăugând că acesta a avut "apărări puerile, nedemne de pregătirea superioară".

Mai mult, procurorul a precizat că "obligaţia de a fi onest îi este total străină lui Tăriceanu".

"Aşadar apreciem că, dincolo de orice dubiu, rezultă săvârşirea faptei, astfel că cerem condamnarea sa la pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare. Doar aşa se poate corecta comportamentul şi asigurarea rolului pedepsei. La stabilirea pedepsei şi cuantum aveţi în vedere complexitatea faptei şi impactul social produs de o astfel de faptă săvârşită de către un fost prim-ministru", a declarat reprezentantul DNA.

La rândul său, avocatul lui Tăriceanu le-a cerut magistraţilor să excludă procesele verbale emise în baza mandatelor pe siguranţă naţională din perioada 2008-2014, precizând că nu au "relevanţă şi fundament", şi a afirmat că fapta de care e acuzat clientul sau nu se bazează pe probe.

"Toate declaraţiile pe care le-am făcut au fost făcute sincer, cu bună credinţă. Mă consider nevinovat şi nu am dorit să îngreunez cercetarea penală sau tragerea la răspundere a inculpaţilor. Acuzaţiile se bazează pe mistificări şi contradicţii grave. Am detaliat şi în ce a constat legătura cu Dan Andronic şi durata şi în ceea ce îl priveşte pe Tal Silberstein. Este un proces de intenţie şi se doreşte cu totul si cu totul altceva decât scoaterea la lumină a adevărului. Se fac foarte multe broderii şi supoziţii, care unele dintre ele nu se găsesc astăzi în rechizitoriu", a declarat atunci Tăriceanu.

Liderul ALDE a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016.

Potrivit DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii afirma că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Şeful Senatului este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.