Imigranţii sunt principala ameninţare pentru Rusia, consideră o treime dintre ruşi

Imigranţii sunt principala ameninţare pentru Rusia, sunt convinşi 35% dintre ruşi, conform un sondaj realizat de Centrul Naţional Rus pentru Studierea Opiniei Publice (VŢIOM). În schimb, apărătorii drepturilor omului consideră că prejudicii mult mai mari aduc autorităţile, care nu au posibilitatea sau dorinţa de a face ordine în domeniul imigraţiei. Oamenii, potrivit experţilor, sunt însă nemulţumiţi mai degrabă de situaţia generală din ţară, iar această nemulţumire se răsfrânge asupra imigranţilor, notează, marţi, cotidianul rus Novîe Izvestia.

Rezultatele sondajului arată că aproximativ fiecare al treilea locuitor al Federaţiei Ruse este îngrijorat de nivelul scăzut al culturii, ştiinţei şi învăţământului, acest lucru fiind considerat un pericol la adresa ţării de 33% dintre cei intervievaţi. Natalitatea scăzută ca principal factor de ameninţare a fost menţionată de 23% dintre ruşi. Pericole mai puţin reale li se par ruşilor ameninţarea din cosmos (19%), epidemiile în masă (17%), pierderea unor teritorii frontaliere (13%) sau războiul civil (13%). În acelaşi timp, fiecare al patrulea respondent este îngrijorat cel mai mult de posibila epuizare a rezervelor de petrol şi gaz şi de schisma din cadrul elitelor politice.

La începutul lui iulie, şi moscoviţii au declarat că principala problemă a Rusiei este cea a imigranţilor. Opinia locuitorilor capitalei ruse a fost studiată de sociologi de la Centrul Levada.

În opinia directorului general al Consiliului pentru Securitate Naţională, Valeri Homiakov, sociologii de la VŢIOM au prezentat date destul de atenuate. 'Problema este mult mai amplă: nu mai puţin de jumătate dintre cetăţenii Rusiei văd în imigranţi principala ameninţare la adresa ţării. Problema imigranţilor le depăşeşte ca anvergură pe toate celelalte. În multe regiuni, autorităţile le permit noilor veniţi să-i înlocuiască pe localnici în afaceri', subliniază Homiakov. În opinia expertului, în aceste regiuni apar noi şi noi diaspore naţionale, ca o dovadă a faptului că aceste teritorii sunt pentru ei extrem de favorabile.

De asemenea, mulţi dintre imigranţi se comportă agresiv, provocator în raport cu populaţia locală, iar acest lucru stârneşte nemulţumirea localnicilor. 'Autorităţile federale iniţiază programe pentru adaptarea şi educarea imigranţilor, însă aceste măsuri sunt doar o încercare de a anihila consecinţele. Este necesar să fie eradicate cauzele: să fie descoperiţi şi pedepsiţi funcţionarii corupţi care le permit celor veniţi să-i înlăture pe localnici din diferite domenii de activitate, apărătorii legii necinstiţi, care închid ochii la ceea ce se întâmplă şi care nu deschid dosare penale la adresa imigranţilor care comit infracţiuni', a declarat Homiakov pentru Novîe Izvestia.

La rândul său, preşedintele Mişcării sociale 'Muncitori imigranţi tadjici', Karomat Şaripov, afirmă că 'mass-media din Rusia prezintă drept cea mai importantă ştire un atac al unui daghestanez asupra unui deputat, fabrică tot felul de violuri şi asasinate comise de muncitori din Asia Centrală'. 'Însă statisticile atestă: în cele mai mari oraşe ale Rusiei, majoritatea covârşitoare a infracţiunilor nu este comisă de imigranţi. Aş fi extrem de fericit dacă fluxuri continue de conaţionali ai mei nu ar veni să muncească în Rusia, ci ar rămâne să muncească în patrie, să crească prunci, să aibă grijă de soţii. Însă, acolo nu există condiţii pentru un loc de muncă onorabil', şi-a exprimat regretul Şaripov.

Opinia lui Karomat Şaripov este împărtăşită de Svetlana Gannuşkina, membră a Consiliului prezidenţial pentru drepturile omului. 'Principala ameninţare vine nu dinspre imigranţi, ci dinspre autorităţi, care nu au posibilitatea sau dorinţa de face ordine în domeniul imigraţiei. De la mulţi imigranţi ruşii ar avea ce să înveţe: de exemplu, compasiunea faţă de persoanele în vârstă, modul de viaţă fără consum de alcool. Poporul nostru este nemulţumit de situaţia generală din ţară, dar îşi îndreaptă furia asupra străinilor', a declarat Gannuşkina pentru Novîe Izvestia.

Între timp, cercetători din regiunea rusă Primorie au declarat că aceasta nu va supravieţui fără muncitori imigranţi. Primorie, au anunţat ei, s-a apropiat de limita când formarea populaţiei devine principala condiţie pentru dezvoltarea strategică: regiunea are nevoie de circa 5 milioane de oameni.

'Teritoriul nu mai este în stare să se descurce fără atragerea de forţă de muncă din străinătate', subliniază expertul Iuri Avdeev. În opinia sa, regiunii Promorie trebuie să i se confere statutul de zonă specială de imigraţie şi să fie ridicate cotele pentru atragerea de forţă de muncă străină. 'Trebuie atraşi cetăţeni din China, Coreea, Vietnam, însă doar sub control strict. Şi nu trebuie să ne temem că aceştia vor rămâne aici', consideră Avdeev.

Cu toate acestea, după cum atestă sondajele, şi locuitorii regiunii Primorie văd în imigranţi inamici, concurenţi care le iau locurile de muncă şi câştigurile.