Igor Boţan, lider DA: ”Dacă mai rămân proeuropenii trei ani, Dodon şi Usatîi iau majoritate constituţională” (interviu)

Într-un amplu interviu acordat Epoch Times, Igor Boţan, face radiografia crizelor multiple prin care trece Republica Moldova. El explică şi de ce în opinia sa este nevoie de alegeri anticipate şi ce va face Platforma Demnitate şi Adevăr în continuare.
Igor Boţan, membru al Platformei DA
Igor Boţan, membru al Platformei DA (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

”Această guvernare care a transformat o poveste de succes într-una horror zice că mai vrea să guverneze încă 3 ani. Ar trebui să lăsăm cetăţenii să dea note politicienilor prin alegeri anticipate. Există riscul ca Dodon şi Usatâi să obţină o majoritate simplă şi să formeze un nou guvern. Temerea mea este însă că dacă rămân aşa-zişii pro-europeni încă trei ani de zile la putere, apoi Dodon şi Usatâi ar putea să ia o majoritate constituţională, să umble la Constituţie şi să federalizeze R.Moldova”, a explicat directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă pentru Epoch Times.

Epoch Times: Cum vedeţi situaţia economică şi financiară a Republicii Moldova, în contextul în care formarea noului guvern trenează, nu există un acord cu FMI, iar UE a întrerupt finanţările? De unde va acoperi statul moldovean pensiile şi salariile bugetarilor?

Situaţia din R.Moldova este dramatică. Ţara este pe buza prăpastiei şi traversează o perioadă de criză multiplă – financiară, economică, socială, morală şi politică. Criza e şi morală pentru că dezastrul prin care trece Moldova este cauzat de corupţia totală pe care partenerii noştri de dezvoltare o numesc endemică şi sistemică. Criza politică este o consecinţă a crizelor pe care le-am menţionat.

Sursele de acumulare a veniturilor la buget sunt secate acum. Remitenţele, o parte foarte importantă a resurselor financiare, bani trimişi de o treime a populaţiei R.Moldova aflată la munci peste hotare, s-au diminuat cu 30%. Ca urmare, au căzut dramatic veniturile la buget.

O altă sursă a problemelor R.Moldova este legată de consecinţele miliardului furat. Partidele aşa-zis pro-europene au participat la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, care constituie 15% din PIB şi aproximativ două treimi din bugetul anual. Este o sumă enormă astfel încât Banca Naţională a trebuit să ofere băncilor comerciale un împrumut echivalent cu acest miliard furat, care reprezintă o treime din rezervele BNM. Rezervele servesc pentru menţinerea echilibrului ratei de schimb a leului moldovenesc faţă de valutele internaţionale de referinţă. Ca urmare a destabilizării cursului, fiecare cetăţean care avea depozit în lei moldoveneşti a fost jefuit într-o singură zi cu aproximativ 30%.

Populaţia sărăcită cumpără mai puţin, consumă mai puţin, iar acumulările la buget de pe urma comerţului cu amănuntul scad.

Suportul internaţional pentru R.Moldova este consistent. Partenerii de dezvoltare varsă în bugetul ţării aprox. 15%, bani destinaţi menţinerii balanţei bugetare. După acest scandal de corupţie, partenerii de dezvoltare au transmis un mesaj foarte clar: Întrerupem finanţările până la investigarea cazului, identificarea şi pedepsirea vinovaţilor!

Nu este rău că se investighează implicarea preşedintelui PLDM, Vlad Filat, în furtul miliardului. Partea proastă este că partenerii săi din coaliţia pro-europeană îl transformă în ţap ispăşitor şi pun întreaga cantitate de bani furaţi pe umerii lui. Din informaţiile date de Procuratura Generală rezultă însă că participarea sa la furt nu excede o cincime din banii furaţi.

Ceilalţi vinovaţi pot fi găsiţi în raportul Kroll, care se bazează pe informaţiile oferite de instituţiile publice din R.Moldova: Centrul Anticorupţie, Banca Naţională. Aceste instituţii au fost foarte bine informate. Noi cetăţenii am rămas uimiţi. Dacă aţi ştiut totul, de ce n-au făcut nimic pentru a stopa această crimă, acest furt?

La această întrebare nu am putut să obţinem un răspuns, dar am putut să deducem că instituţiile care au ştiut au comunicat organelor politice: primului ministru, preşedintelui ţării, Parlamentului că se desfăşoară un proces extrem de dubios, criminal. Cum aceste instituţii nu au făcut nimic, instituţiile de resort au continuat să monitorizeze furtul, fără să ia măsuri. Concluzia este că ele sunt dependente politic şi nu intervin pentru că se tem să nu strice planurile liderilor politici care controlează procesele şi numesc în funcţiile-cheie.

Ce soluţie vedeţi pentru deblocarea situaţiei politice? Cum se poate ieşi din actuala criză politică provocată de demiterea guvernului Streleţ de către PD?

Există soluţii oferite direct de către partenerii de dezvoltare ai R.Moldova, printre care UE, FMI, Banca Mondială, guvernul SUA, al Elveţiei, al Japoniei. Ei au propus un plan de măsuri guvernului moldovean pe 4 martie anul curent, măsuri care urmau să fie implementate în 100 de zile, şi care vizau lichidarea breşelor din sistemul bancar şi financiar din Republica Moldova. Acestea sunt şi cerinţele FMI pentru a semna un nou acord de bază între R.Moldova şi această instituţie internaţională. Au fost propuse acţiuni concrete pe termen scurt şi mediu. În loc să implementeze acest plan oferit de partenerii de dezvoltare, politicienii au băgat ţara într-o nouă criză politică.

După alegerile parlamentare din noiembrie 2014, clasa politică de la Chişinău a numit un guvern interimar, fără majoritate clară şi stabilă în Parlament, care a funcţionat doar 100 de zile. Acest guvern a încercat să implementeze planul la care m-am referit. În momentul în care premierul Chiril Gaburici a ridicat problema depolitizării instituţiilor de drept şi de reglementare, după scandalul cu furtul bancar şi publicarea raportului Kroll, a fost obligat să-şi prezinte demisia.

Guvernul Streleţ a fost demis pe motive de corupţie, dar de fapt a fost o reglare de conturi pentru că el a avut impertinenţa sau curajul să-şi exprime dezacordul faţă de arestarea lui Filat în incinta Parlamentului. În realitate, el a plătit pentru că a cerut, ca şi Gaburici, depolitizarea instituţiilor de drept şi de reglementare.

Se protestează de 10 luni de zile. Există anumite realizări, dar nu cele pe care ni le-am dorit noi. Este bine că un oligarh a fost închis, dar este foarte rău că celălalt, care ţine sub control instituţiile de drept şi de reglementare, se foloseşte de instituţiile statului pentru o reglare de conturi.

După demiterea lui Streleţ, ni se promitea un nou guvern. A trecut o lună şi jumătate şi nu avem guvern.

Aţi afirmat că alegerile anticipate sunt de preferat acum chiar şi cu riscul de a fi câştigate de Dodon şi Usatîi...De ce pledaţi pentru asta?

Mă uit în sondajele de opinie realizate în toamna acestui an. Trei sondaje spun că încrederea cetăţeanului în această guvernare este la genunchiul broaştei. Încredere în guvern au 5-7%, încredere în Parlament şi mai puţin, încredere în preşedinte 5%. Dacă ne referim la partide, PLDM este practic terminat, iar celelalte 2 partide sunt pe un trend descendent. Nici partenerii de dezvoltare nu mai au încredere în ele. Această guvernare care a transformat o poveste de succes în una horror zice că mai vrea să guverneze încă 3 ani.

Ar trebui să lăsăm cetăţenii să dea note politicienilor prin alegeri anticipate. Există riscul ca Dodon şi Usatâi să obţină o majoritate simplă şi să formeze un nou guvern. Temerea mea este însă că dacă rămân aşa-zişii pro-europeni încă trei ani de zile la putere, Dodon şi Usatâi ar putea să ia o majoritate constituţională, să umble la Constituţie şi să federalizeze R.Moldova. Multe alte lucruri ar veni în lanţ, cu probleme mult mai complicate şi mai mari decât dacă ar avea loc alegeri anticipate în trei luni sau jumătate de an.

Am mai avut o guvernare democrată care s-a compromis şi apoi a venit Partidul Comuniştilor şi a obţinut o majoritate constituţională în februarie 2001. Eu nu aş dori să se repete asta peste 3 ani de zile. Actuala putere a avut trei guverne interimare, un guvern minoritar şi doar trei luni de zile un guvern plenipotenţiar. Ce lucruri bune pot face ei pentru R.Moldova decât să compromită integrarea europeană? Au compromis tot ce puteau compromite. Alegerile anticipate sunt un rău mai mic decât un dezastru total peste trei ani de zile.

Ce va face Platforma DA în continuare? Cum interpretaţi rezultatele ultimului BOP care arată că Platforma DA, care încă nu este partid, se clasează pe locul doi în preferinţele alegătorilor după partidul lui Renato Usatîi?

Se protestează de 10 luni de zile. Există anumite realizări, dar nu cele pe care ni le-am dorit noi. Este bine că un oligarh a fost închis, dar este foarte rău că celălalt, care ţine sub control instituţiile de drept şi de reglementare, se foloseşte de instituţiile statului pentru o reglare de conturi. Transformarea fostului coleg în ţap ispăşitor nu înseamnă rezolvarea problemei, ci doar aruncarea prafului în ochi. Sarcina protestatarilor a fost atinsă în proporţie de 50%.

S-au mai obţinut câteva lucruri importante. Guvernarea însfârşit a acceptat ca la numirile în organele de drept să se introducă concursuri publice pentru testarea calităţilor profesionale şi de integritate a candidaţilor. În plus, există mişcări privind autorităţile de reglementare în domeniul energetic. Au apărut investigaţii la Moldovagaz.

Totuşi este insuficient ce s-a realizat. Rezultatul pe care protestatarii l-au obţinut în România este de neatins în R.Moldova, după 10 luni de proteste. Diferenţa este că în România s-a reuşit despărţirea politicii de business, iar la noi dacă părăsesc politica, înseamnă să-şi lase afacerile.

O treime din colegii mei din Platformă vor constitui foarte curând un partid. Faptul că sondajele atestă că există aşteptarea acestui partid este un lucru încurajator.

Cât despre Renato Usatîi, el s-a lansat spunând că vrea să facă un partid care să lupte cu Filat. El a fost confidentul liderului PLDM, omul de legătură dintre el şi cercuri de la Moscova care urmau să participe la procese de privatizare în R.Moldova. Acest băiat a anunţat publicul că Filat a minţit partenerii de la Moscova şi a venit să regleze conturile.

Urmăriţi continuarea, inclusiv despre scenariul prăbuşirii instituţiilor R.Moldova şi unirea cu România, în varianta integrală video a interviului de mai sus.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii