Animale de companie - hamsterul pitic siberian

Hamsterii siberieni pot fi minunate animale de companie atunci când sunt îngrijiţi în mod corespunzător. Acest şoricel miniatural cu codiţa scurtă, este originar din Kazahstan şi estul Siberiei.

Hamsterul pitic siberian prezintă o particularitate - îşi poate schimba culoarea până la alb în timpul iernii.

Hamsterul pitic este una dintre cele mai noi specii de hamsteri care şi-au făcut apariţia în ultimii câţiva ani, şi diferă ca mărime şi caracter de obişnuitele animale de casă deţinute de milioane de oameni.

Hamsterul pitic Siberian. Aspect şi dimensiuni

În general, hamsterul pitic are 8 - 12 centimetri lungime şi 50-80 de grame. Totodată, masculii sunt mai mari decât femelele. Blăniţa variază din punct de vedere al coloritului şi dispunerii petelor. Astfel, se disting mai multe varietăţi de culoare, dintre care cele mai des întâlnite sunt:

- monocolor (auriu, cafeniu, roşcat-deschis, crem, alb)

- bicolor (alb cu roşcat, alb cu cafeniu, cafeniu cu roşcat)

- tricolor (cafeniu cu roşcat şi maroniu-deschis).

În mediul natural, pe măsură ce iarna se apropie şi zilele se micşorează, blana hamsterului siberian se deschide la culoare, ajungând uneori până la alb. Fenomenul este mai puţin întâlnit la exemplarele crescute în captivitate.

Hamsterul pitic siberian. Comportamentul

Date fiind dimensiunile sale reduse, hamsterul pitic siberian este un animal de companie mai potrivit copiilor mari, cu atât mai mult cu cât are tendinţa ca, atunci când este luat în mână, să facă mişcări bruşte şi să cadă. Rozătorul este un animăluţ nocturn, însă este activ şi câteva ore pe zi. Fiind nişte animale foarte sociabile, adoră să trăiască în perechi sau în grupuri mici. O mare parte din timp şi-l petrec jucându-se, deci, dacă auziţi o mulţime de chiţăituri nu vă alarmaţi, acest lucru este normal la ei. Nu interveniţi în această joacă a lor, pentru că, în caz contrar, există posibilitatea să îi vedeţi bătându-se cu adevărat.

Hamsterul pitic siberian. Îngrijire

Hamsterii sunt animaluţe nepretenţioase dar foarte energice, care, la dimensiunile lor reduse au totuşi nevoie de spaţiu de mişcare care să le permită să-şi desfăşoare "activităţile" zilnice.

Orice hamster îşi va alcătui depozite de mâncare, pentru umplerea cărora va depune toată energia de care este capabil.

Animalele de mici dimensiuni, precum hamsterul, trebuie să fie obişnuite să fie ţinute în mână şi îngrijite, de la o vârstă fragedă. Indicat este să începeţi cu reprize scurte de îngrijire şi să le măriţi durata treptat, până când animalul va sta liniştit atunci când îl luaţi în mână. Aceasta este o ocazie bună de a verifica dacă micuţul are diverse probleme ale pielii, ca umflături sau iritaţii. De asemenea, puteţi inspecta şi ochii, urechile, gura, năsucul, lăbuţele şi unghiile animalului atunci când acesta va sta liniştit în mâinile dumneavoastră.

Dacă dinţii patrupedului sunt prea mari atunci acesta nu va mai putea mânca şi va deveni înfometat. Cea mai bună variantă, în cazul companionilor de mici dimensiuni, ar fi o vizită la doctorul veterinar pentru tăierea dinţilor şi a unghiilor. Faţă de alte animale de mici dimensiuni, ca iepurii sau porcuşorii de Guinea, hamsterii nu au nevoie să le fie tăiate unghiile în mod regulat. Majoritatea hamsterilor îşi rod unghiile pentru a le ţine scurte. Chiar dacă unghiile hamsterului pot fi destul de ascuţite, acesta nu vă poate zgâria dacă îl ţineţi cum trebuie în mână. Totuşi, unghiile acestui animal se pot înţepeni în podeaua unei cuşti de sârmă sau într-un covor, aşa că încercaţi să depistaţi când unghile devin prea lungi.

Hamsterii se spală singuri, la fel ca pisicile. Îşi vor linge lăbuţele şi îşi vor verifica blana. Nu este deloc nevoie să le faceţi baie acestor rozătoare. De fapt, nu există nişte cerinţe speciale pentru îngrijirea acestor mici patrupede.

Un alt punct care trebuie avut în vedere în condiţiile în care decideţi să achiziţionaţi hamsteri pitici este cuşca, care trebuie să aibă gratii foarte dese, iar podeaua trebuie să fie acoperită cu un strat gros de rumeguş sau talaş. În cuşcă puteţi pune crengi sau rămurele. Le plac foarte mult sulurile de hârtie igienică folosite drept ascunzători şi roţile pentru mişcare.

Hamsterul pitic siberian. Hrănire

Hamsterul pitic siberian este omnivor, însă cea mai mare parte a dietei sale este alcătuită din seminţe şi alte alimente de origine vegetală. În captivitate, micul rozător va aprecia hrana sub formă de pelete, special concepută pentru el. Hamsterul pitic siberian poate fi hrănit şi cu un mix de seminţe, cât şi cu legume - în special cartofi şi morcovi.

Apa este esenţială pentru ei, deci nu vă lăsaţi amăgiţi de necunoscători. Hamsterii beau apă, au nevoie de apă ca orice fiinţa vie.

Hamsterul pitic siberian. Boli frecvente la hamster

Deşi sunt destul de rezistenţi, hamsterii pot suferi de diverse afecţiuni. Datorită dimensiunilor reduse, orice rănire, cât de minoră, dacă nu este tratată de urgenţă poate deveni gravă şi poate provoca în cele mai rele cazuri moartea hamsterului. Dacă observaţi ceva schimbat în comportamentul hamsterului, indiferent cât de minoră este schimbarea, apelaţi la ajutorul medicului veterinar, care poate depista din timp o eventuală problemă de sănătate. Nu încercaţi să trataţi hamsterul fără sfatul medicului, deoarece, pe lângă faptul că un diagnostic corect nu poate fi dat decât în urma unui consult medical, anumite medicamente (în general, antibioticele) îi pot fi fatale micuţului rozător.

Simptome care indică posibilitatea unei stări de boală:

- Blana ciufulită sau murdară (ileita proliferativă);

- Strănut (infecţii respiratorii);

- Respiraţie şuierată şi/sau greoaie (infecţii respiratorii);

- Scurgeri din ochi şi/sau nas (infecţii respiratorii);

- Pierderea poftei de mâncare (ileita proliferativă);

- Tendinţa de a se ascunde în locurile cele mai întunecoase şi mai ferite ale cuştii;

- Lipsa de activitate, apatie (ileita proliferativă);

- Căderea părului (boli de piele, paraziţi);

- Coada umedă;

- Diaree (ileita proliferativă, diverse infecţii, indigestii pasagere).

În cazul în care suspectaţi îmbolnăvirea hamsterului, înainte de a-l duce la veterinar sau dacă nu este posibil să-l duceţi chiar în momentul în care aţi observat simptomele îngrijorătoare, asiguraţi-vă că temperatura camerei în care îl ţineţi este suficient de ridicată (când sunt bolnavi au nevoie de căldură) şi că mănâncă şi bea apă. Dacă refuză hrana şi apa, insistaţi sau ajutaţi-l să mănânce şi să bea (cu o pipetă), dar nu îl forţaţi, că se poate îneca.

Cam astea sunt câteva dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre hamsterul pitic siberian, iar dacă aţi decis să achiziţionaţi unul (sau mai mulţi), înseamnă că veţi avea un companion vesel, plin de viaţă, alături de care nu vă veţi plictisi pe durata celor 2 ani jumătate, care reprezintă media de viaţă a acestor animăluţe.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.