Gazele de şist împart România

Exploatarea gazelor de şist din România de către compania Chevron, secretizarea contractului de concesiune dintre statul român şi această companie americană, cât şi protestele faţă de extragerea gazelor au stârnit interesul presei străine.

"România va începe exploatarea gazelor de şist în încercarea de a-şi obţine independenţa energetică în ciuda protestelor locale faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi a preocupărilor legate de tehnologia utilizată pentru a exploata surse neconvenţionale de gaze", comentează The New York Times.

Jurnaliştii străini amintesc că mai multe companii petroliere şi-au exprimat interesul în explorarea a ceea ce se crede a fi potenţialul semnificativ al ţării. Potrivit unei evaluări făcute de către US Energy Information Administration, România, Bulgaria şi Ungaria stau împreună pe aproximativ 538 de miliarde de metri cubi de rezerve de gaze de şist.

Compania americană Chevron a obţinut, începând cu anul 2010, acorduri de concesiune în România pe o suprafaţă totală de 870.000 de hectare în câmpiile din est şi în regiunea de coastă a Mării Negre. După ce va cerceta terenul, compania intenţionează în acest an să demareze campania de forare. "Chevron consideră că România are potenţial pentru un proiect de succes. Suntem în primele zile de activitate. Nu au fost forate încă sondele. De aceea, este esenţial să se efectueze o explorare de gaze naturale standard", a declarat într-un interviu recent managerul Chevron pentru România, Thomas Holst.

Planurile Chevron au dus la proteste din partea organizaţiilor de mediu, a avocaţilor şi a politicienilor locali. În Bârlad, peste 2.000 de oameni au protestat în luna martie faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Ei spun că se tem de efectele pe care aceste activităţi de forare le-ar putea avea asupra mediului. În ţara vecină, Bulgaria, deputaţii au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei efectuate prin fracturare hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Ecologiştii din România speră să se rezolve problema după modelul bulgar. "Noi nu vrem ca explorarea de gaze de şist să continue pentru că metoda utilizată este foarte poluantă", spune Miruna Ralea, directorul executiv al grupului de mediu Alma-Ro din Bucureşti.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au o poziţie comună privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist. "Noi înţelegem problemele legate de explorările de gaze. Totuşi, nici măcar un singur caz de contaminare a apelor subterane nu a fost legat de producţia de gaze naturale din şisturi. Cu cât vor fi prezentate mai multe informaţii cu privire la acest subiect, cu atât oamenii vor putea lua o decizie în cunoştinţă de cauză. Eu cred că românii ar vrea să ştie dacă aceste resurse există sau nu în ţara lor. Este de o importanţă strategică pentru România să-şi dezvolte securitatea energetică", a adăugat Thomas Holst, managerul Chevron pentru România.

România a fost un producător de petrol şi gaze naturale încă din secolul al XIX-lea, aminteşte The New York Times. Una dintre primele rafinării din lume şi-a început activitatea în 1856 în apropierea oraşului Ploieşti. Astăzi, însă, România, la fel ca şi vecinii săi, depinde foarte mult de gazul rusesc importat.