Fobiile irlandeze ale Uniunii Europene

Cetăţenii irlandezi sunt aşteptaţi joi, 31 mai, la referendum, pentru a sprijini sau a respinge Pactul Fiscal semnat de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană (UE). Irlandezii au fost atenţionaţi: dacă vor spune 'nu' documentului, ei vor împinge ţara în faliment. La fel ca toate alegerile care au loc în ultima vreme în Europa, referendumul irlandez va arăta dacă populaţia sprijină politica drastică de austeritate în calitate de proiect principal pentru depăşirea crizei datoriilor, notează, miercuri, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Irlandei îi va fi greu să refinanţeze băncile dacă cetăţenii săi se vor pronunţa împotriva Pactului Fiscal, menit să înăsprească disciplina bugetară, a atenţionat vicepreşedintele partidului aflat la putere, Fine Gael (FG), John Bruton. Acesta le-a amintit concetăţenilor că peste o săptămână-două se aşteaptă o decizie în conformitate cu care Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) sau Mecanismul European de Stabilitate (MES) vor primi posibilitatea de a finanţa direct băncile Spaniei. Dacă Irlanda va sprijini Pactul Fiscal, ea se va putea ralia acestui proces. În schimb, orice ţară care nu va ratifica Pactul, nu va primi acces la MES, a atenţionat John Bruton.

Îi sperie pe irlandezi şi premierul Enda Kenny, potrivit căruia răspunsul 'nu' va duce la scăderea ratingului suveran al ţării de către agenţii, care au făcut deja aluzii în acest sens.

La sfârşitul săptămânii trecute au fost realizate patru sondaje de opinie, care au relevat că 57-60 la sută dintre cetăţenii irlandezi doresc să voteze 'pentru' Pactul Fiscal. Totodată se precizează că o treime dintre respondenţi încă nu au luat o decizie, iar aceştia ar putea foarte bine să dea ascultare îndemnurilor venite din tabăra opoziţiei, partidul Sinn Fein (SF), care este împotriva Pactului Fiscal şi, ca şi Coaliţia Stângii Radicale din Grecia (SYRIZA), capătă din ce în ce mai multă popularitate.

Ambele se pronunţă împotriva măsurilor de austeritate drastice şi, datorită puternicului lor euroscepticism, s-au clasat în ţările lor pe locurile doi ca popularitate. Astfel, potrivit ultimelor sondaje, SYRIZA ar urma să înregistreze în alegerile parlamentare din 17 iunie între 20,1 şi 24% din voturi, iar SF ar putea miza pe 24%.

Irlanda este singura ţară care a scos, conform Constituţiei, problema privind Pactul Fiscal la referendum. Irlandezii au paralizat deja de două ori activitatea UE: Tratatele de la Nissa şi Lisabona au fost adoptate doar din a doua încercare. Tocmai de aceasta se tem analiştii.

Sondajele pozitive nu trebuie considerate adevăr absolut, deoarece alegătorii irlandezi se remarcă prin faptul că spun des 'nu' la referendumurile europene, atenţionează economişti de la Deutsche Bank. Chiar dacă de data aceasta încăpăţânarea irlandeză ameninţă doar Irlanda şi accesul ei la fondurile de salvare, specialiştii germani sunt convinşi: în mod indirect, această decizie îi va viza şi pe partenerii din UE, deoarece un răspuns negativ al cetăţenilor Irlandei ar putea întări temerile europene cu privire la faptul că politica austerităţii a eşuat.

Pentru a se salva din colapsul provocat de criza datoriilor, băncile irlandeze au nevoie de 60 de miliarde de euro, aminteşte Nezavisimaia Gazeta. Referitor la o sumă asemănătoare (85 de miliarde de euro) ţara a convenit în noiembrie 2010 cu UE şi FMI. Din 2008, când 'tigrul celtic' a murit, după cum este numit în mod plastic miracolul economic irlandez din anii 1990, autorităţile ţării virează către sistemul bancar până la 40% din Produsul Intern Brut (PIB).