FMI: "Relaxarea fiscală va inversa progresele recent obţinute"

În timp ce premierul Ponta se laudă cu excedente bugetare care "permit" noi reduceri de taxe şi "rectificări pozitive" la buget, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate, în timp ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor, estimează Agerpres.

"Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate — o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale — vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital", se arată într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, citat de Agerpres.

Conform sursei citate, bugetul pentru acest an este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri, dar şi a execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital. Această abordare prociclică va induce însă un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă, arată delegaţia FMI, adăugând că planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere', se mai arată în documentul citat.

Oficialii FMI mai menţionează că România trebuie să adopte o serie de politici prioritare pentru protejarea indicatorilor macroeconomici, cele mai importante fiind cele legate de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, în special în zona companiilor de stat.

"Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a acestora.", precizează FMI.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii FMI, veniţi la Bucureşti pentru discuţii pe tema bugetului pe anul viitor şi a unui nou acord cu ţara noastră, subliniază şi necesitatea modernizării infrastructurii de transport public a României, reamintin că fără o infrastructură bună, rezultatele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.

În ceea ce priveşte creşterea economică, FMI a estimat un avans de 3,4% subliniind că, deşi perspectiva de creştere pe termen scurt este puternică, există riscuri de a se înregistra rezultate sub nivelurile anticipate.

"Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere a PIB-ului real de 3,4%, la această creştere contribuind, în general consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează că şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice", mai afirmă şefa misiunii FMI.

Andrea Schaechter a atins şi subiectul noului regim de impozitare a resurselor naturale (reamintim că o nouă lege a redevenţelor este îndelung amânată, în timp ce în Marea Neagră s-au descoperti zăcăminte importante), care, în opinia sa, ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea de către stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.

Şefa delegaţiei FMI a subliniat şi faptul că politica monetară se confruntă cu noi provocări, inflaţia generală anuală urmând să se menţină în zona negativă până la mijlocul anului 2016, fenomen ce reflectă, în mare parte reducerea TVA la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri.

"Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persista pe pieţele financiare globale", se precizează în comunicatul FMI.

Delegaţia Fondul Monetar Internaţional a efectuat o vizită de o săptămână în România pentru a discuta cu autorităţile de resort stadiul economiei româneşti, evoluţiile viitoare şi bugetul de stat pe 2016.

Mai reamintim, în context, că miercuri, după ce coaliţia de guvernare s-a reunit în şedinţă secretă pe tema celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, premierul Ponta a anunţat că bugetul se află pe excedent, fiind colectate cu 6,5 miliarde de lei mai mult decât era estimat iniţial, astfel încât vor fi alocate fonduri în plus pentru profesori, medici şi agricultori iar bugetarii care au dat în judecată statul, pentru a-şi recupera salariile tăiate, vor primi toate sumele restante anul acesta.

Cu alte două zile înainte, acelaşi premier anunţase, după o întâlnire cu liderii ALDE, că la şedinţa de guvern de vineri se va decide aplicarea, începând cu ianuarie 2016, a unor măsuri din Codul fiscal care fuseseră amânate iniţial, precum reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, plafonarea la cinci salarii medii a contribuţiilor de asigurări de sănătate etc. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.