Fascinanta moarte a stelelor

Stele care mor
Stele care mor (NASA, ESA, Hubble Heritage Team)

Nimic nu este veşnic, nici măcar stelele. În Univers totul trece printr-un proces de formare-stagnare-degenerare şi distrugere, proces care durează mai mult sau mai puţin.

Stelele mor şi ele - majoritatea la câteva miliarde de ani după naştere. Moartea lor este un proces care durează şi el câteva miliarde de ani. Soarele nostru, de exemplu, este o stea de vârstă medie, iar cercetătorii estimează că va muri în aproximativ 5 miliarde de ani.

Minunatele nebuloase planetare, surprinse de telescopul Hubble, prezentate în imaginile de mai sus, sunt de fapt vălul gazos al stelelor de tip soare care sunt în procesul de distrugere. Cercetătorii NASA împart procesul în câteva etape.

Etape ale morţii unei stele de mărimea soarelui nostru

  1. Nucleul rămâne fără combustibilul de hidrogen, se contractă şi se încinge.
  2. Stratul exterior se dilată şi steaua devine ceea ce se numeşte un “gigant roşu”.
  3. Căldura nucleului face heliul să fuzioneze în carbon.
  4. Heliul se consumă, nucleul se răceşte şi se dilată.
  5. Multă materie este împinsă spre exterior, formând nebuloasa spectaculoasă din jurul stelei care moare.
  6. Odată cu răcirea nucleului, corpul cosmic devine pitic alb şi apoi pitic negru.

Etape ale morţii unei stele mult mai mari decât soarele nostru

Primele 3 etape coincid cu cele ale unei stele de mărimea soarelui nostru, dar apoi...


4. Carbonul e fuzionat în elemente mai grele precum oxigenul, siliconul, fierul, etc, deoarece masa este mai mare.

5. Nucleul se transformă în fier şi nu mai arde.

6. Steaua se prăbuşeşte şi nucleul de fier se încinge extrem de tare.
7. Protonii şi electronii formează neutroni.

8. Aici vine partea cea mai interesantă: Craig Freudenrich, un scriitor ştiinţific free-lance explică în articolul “Cum funcţionează lucrurile”: “În mai puţin de o secundă nucleul de fier, care are aproximativ diametrul Pământului, se micşorează într-un nucleu neutronic cu raza de aproximativ 10 kilometri”.
9. Într-un final nucleul explodează din cauza temperaturii şi a presiunii de cădere, formând o supernovă.

10. Rămăşiţele pot forma o stea neutronică sau o gaură neagră.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință