Fără penali în posturile publice - "Proclamaţia România 2017"

Pe fundalul modificării noaptea, prin OUG, a legislaţiei penale a ţării, a nemulţumirilor mai vechi legate de modul în care Avocatul Poporului (nu) reacţionează la doleanţele societăţii şi de faptul că Parlamentul a făcut adesea scut în jurul corupţilor, protestatarii au redactat o serie de revendicări prin care îşi doresc să schimbe faţa ţării.
Protest la Guvern
Protest la Guvern (Mihuţ Savu / Epoch Times România)

Pe pagina de Facebook Corupţia Ucide a fost publicată o proclamaţie cu revendicări ale protestatarilor, rezultantă a acestor zile de proteste maraton declanşate de adoptarea noaptea, pe furiş, a ordonanţei graţierii şi a celei ce mutilează Codul Penal în favoarea corupţiei.

"Când STATUL DE DREPT este în pericol, avem datoria să îl apărăm! Prin adoptarea unor acte normative arbitrare şi contrare intereselor cetăţenilor este evident că în prezent guvernul nu respectă STATUL DE DREPT.

Pentru a-l putea apăra, legea trebuie să ne permită, nouă cetăţenilor, să intervenim în mod legitim in procesul decizional.", scriu autorii manifestului.

Revendicările, care, în linii mari coincid cu cele ale proclamaţiei citite la Timişoara în aceste zile sunt:

1. Niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată „Ordonanţa 13”.

2. Transparenţă în administraţie prin e-guvernare.

3. Avocatul poporului să fie ales direct de cetăţeni.

4. Cetăţenii să poată sesiza direct Curtea Constituţională.

5. Depolitizarea funcţiilor publice şi ocuparea lor doar prin concurs.

6. Membrii Guvernului să nu fie şi parlamentari.

7. Eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a guvernanţilor.

8. Fără penali în demnităţile şi funcţiile publice.

Punerea în practică a acestor puncte: referendum.

Autorii revendicărilor vin şi cu o serie de note explicative, după cum urmează:

1. Niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată „Ordonanţa 13”.

„Ordonanţa 13” este un termen generic care defineşte orice act arbitrar al autorităţii statului, fără o fundamentare care să ţină cont de realităţile sociale şi de consensul general al societăţii. „Ordonanţa 13” înseamnă o inversare a valorilor fundamentale ale statului de drept.

2. Transparenţă în administraţie prin e-guvernare.

E-guvernarea presupune publicarea din oficiu (obligatorie şi imediată) pe internet a tuturor actelor administrative ale instituţiilor finanţate din bani publici.

3. Avocatul poporului să fie ales direct de cetăţeni.

Alegerea directă a avocatului poporului de către cetăţeni îi conferă acestuia legitimitate şi reprezentativitate, oferind astfel cetăţenilor şi posibilitatea de a-l revoca atunci când acesta îşi încalcă atribuţiile.

4. Cetăţenii să poată sesiza direct Curtea Constituţională.

Controlul de constituţionalitate a legilor şi ordonanţelor de urgenţă să se realizeze şi la iniţiativa directă şi neintermediată a cetăţenilor, într-un număr de 100.000 de persoane cu drept de vot, similar cu pragul cerut de Constituţie pentru o iniţiativă legislativă. În aceste circumstanţe, Curtea Constituţională trebuie să aibă prerogativa de a suspenda aplicarea ordonanţelor/legilor asupra cărora a fost sesizată.

5. Depolitizarea funcţiilor publice şi ocuparea lor doar prin concurs.

Cu excepţia funcţiilor din structurile guvernamentale – care prin natura lor sunt politice – toate celelalte funcţii publice să fie ocupate doar prin concurs de competenţe, transparent şi nearbitrar.

6. Membrii Guvernului să nu fie şi parlamentari.

Exercitarea în acelaşi timp şi de aceeaşi persoană a unei funcţii executive şi legislative constituie o încălcare a principiului fundamental de separare a puterilor în stat. Totodată este afectată eficienţa exercitării prerogativelor asumate.

7. Eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a guvernanţilor.

Acest lucru ar reprezenta expresia egalităţii depline a tuturor cetăţenilor în faţa legii, indiferent de calitatea acestora. Ne referim strict la cercetarea penală nu la arest şi la membri ai Guvernului, nu la parlamentari - care în prezent pot fi cercetaţi fără aviz.

8. Fără penali în demnităţile şi funcţiile publice.

Existenţa unei condamnări penale afectează credibilitatea demnitarilor şi a funcţionarilor publici, precum şi încrederea în instituţiile publice. Nicio persoană care a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate candida, respectiv nu mai poate fi numită într-o funcţie sau demnitate publică. În cazul în care condamnarea apare pe parcursul exercitării mandatului, persoana respectivă trebuie să fie demisă imediat după pronunţarea hotărârii judecătoreşti. O persoană condamnată penal redobândeşte dreptul de a ocupa o funcţie sau demnitate publică numai după reabilitarea judiciară.