Exploatarea aurului pe baza de cianuri de la Certej a fost oprită
Zona de exploatare a pamanturilor rare din provincia Jiangsu, estul Chinei. (STR / AFP / Getty Images)
Acordul de mediu pentru viitoarea exploatare auriferă de la Certej a provocat un scandal imens, după ce organizaţiile de mediu au protestat. Autorităţile au declarat recent că acordul de mediu pentru exploatarea aurului de la Certej, emis de Agenţia Regională de Mediu Timişoara, nu a respectat procedurile legale.
"În şedinţa de Guvern, doamna ministru ne-a informat că acel aviz pentru zona Certej s-a eliberat fără respectarea procedurilor legale şi în mod clar va fi anulat. Cel mai grav este că şefa de acolo, fără niciun fel de control din partea Guvernului şi a Ministerului, a rezolvat o problemă care ţine de programul de guvernare al PDL. (…) Există o procedură legală prin care se poate anula şi aceasta a fost declanşată", a declarat recent premierul Victor Ponta.
Prima exploatare auriferă cu cianuri pe scară largă
Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Re.Generation şi Alburnus Maior condamnă emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej, proiect ce reprezintă prima exploatare auriferă la scara largă pe baza de cianuri din România, relevă un comunicat trimis de aceste asociaţii.
"Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România", se evidenţiază în comunicat.
Impact devastator asupra mediului
Proiectul de la Certej are anumite caracteristici care-l aseamănă cu cel de la Roşia Montană printre care se numără şi impactul devastator asupra mediului, viciile de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din ţară.
Proiectul Certej se întinde pe o suprafaţă de 456 de hectare şi presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu - şi folosirea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Asemănător cazului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă de 63 de hectare.
"Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public această decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să le explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale", a menţionat preşedintele Alburnus Maior, Eugen David.
