Expert în securitate, scenariu exploziv: Iohannis poate să investigheze CCR. Dacă a fost un complot, atunci...

Nimeni nu poate să îi spună imperativ preşedintelui ce şi cum să semneze, este anti-constituţional şi anti-naţional, explică Hari Bucur Marcu. Şi cum CCR tocmai asta face - îi cere lui Iohannis să emită decretul de revocare a şefei DNA - atunci se impune ca Preşedinţia să investigheze.
Preşedintele Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis (Epoch Times România)

Preşedintele României este unul dintre canalele de exercitare a suveranităţii naţionale şi, în consecinţă, nici CCR şi nici altcineva nu poate să îi spună imperativ preşedintelui ce şi cum să semneze! În schimb, instituţia Preşedintelui României poate să investigheze, cu mijloacele specifice investigaţiei de securitate naţională, ce este cu această Curte Constituţională, de a decis ea să schimbe sensul constituţional al administrării actului de justiţie în România, atrage atenţia, printr-o postare pe Facebook, expertul în securitate Hari Bucur Marcu, în contextul recentei decizii prin care CCR încearcă să-i impună şefului statului revocarea Codruţei Kovesi.

Iar dacă în urma investigaţiei, rezultă vreun complot, vreo uneltire între diferite persoane şi curtenii constituţionali, atunci se poate concluziona că avem de a face cu o ştirbire a suveranităţii naţionale, adaugă Bucur Marcu.

"Nimeni în afara publicului însuşi nu are atributul să întrebe instituţia Preşedintelui României ce face, când face şi de ce face ce face sau ce nu face. Nu există nicio lege şi nicio prevedere constituţională prin care instituţia Preşedintelui României să dea seamă vreunei alte instituţii.

Desigur, sunt unele gesturi prezidenţiale cu termen, cum sunt promulgarea legilor sau desemnarea premierului, dar aplicarea unei decizii a CCR nu este unul dintre acestea. Ar trebui să fie la fel cu aplicarea deciziei poporului suveran de a avea un Parlament unicameral şi format din maxim 300 de parlamentari. Nimeni nu contestă decizia, dar nu este aplicată.

În schimb, instituţia Preşedintelui României poate să investigheze, cu mijloacele specifice investigaţiei de securitate naţională, ce este cu această Curte Constituţională, de a decis ea să schimbe sensul constituţional al administrării actului de justiţie în România. Să îl transforme pe ministrul justiţiei în şef administrativ al procurorilor. Să ignore faptul că instituţia Preşedintelui României este unul dintre canalele de exercitare a suveranităţii naţionale şi, în consecinţă, nici CCR şi nici altcineva nu poate să îi spună imperativ preşedintelui ce şi cum să semneze. Pentru că asta ar înseamnă exercitarea suveranităţii în nume propriu. Ceea ce este şi anti-constituţional şi anti-naţional.

Dacă, în urma investigaţiei, rezultă vreun complot, vreo uneltire între diferite persoane şi curtenii constituţionali, atunci se poate concluziona că avem de a face cu o ştirbire a suveranităţii naţionale, ceea ce este o problemă evidentă de securitate naţională.

Dacă nu rezultă aşa ceva din investigaţie, va trebui totuşi să rezulte o explicaţie de ce au acţionat curtenii constituţionali cum au acţionat. Neputând însă fi sancţionaţi pentru asta. Doar ca să ştim şi noi!", scrie, pe Facebook, Hari Bucur Marcu.

Reamintim că CCR a admis miercuri sesizarea Guvernului care reclamă un posibil conflict constituţional între Preşedinţie şi Guvern pe motiv că şeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a şefei DNA. Judecătorii au mai decis ca preşedintele Iohannis este obligat să emită decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.

Mult aşteptata decizie transmite practic ideea că preşedintele României nu are niciun cuvânt de spus la revocarea şefilor de parchete ci trebuie să se supună necondiţionat solicitării ministrului Justiţiei, care devine astfel singurul care decide cine stă la şefia DNA, DIICOT etc. şi cine este dat jos. De asemenea, această decizie consfinţeşte faptul că opinia CSM-ului (consultativă, ce-i drept) nu are nicio valoare căci, reamintim, CSM a dat aviz negativ revocării lui Kovesi, lucru luat în considerare de şeful statului când a spus NU cererii lui Toader.

Mai pe scurt, procurorii şefi ajung la mâna ministrului Justiţiei. Mai mult, Opoziţia (şi doar ea) a ridicat problema că această decizie creează un dezechilibru între puterile statului: au fost luate prerogative de la preşedinte şi mutate la Guvern, prin ministrul Justiţiei. De altfel, inclusiv Călin Popescu Tăriceanu saluta ieri decizia CCR susţinând că ea reprezintă „consolidarea caracterului republican al democraţiei parlamentare”, infirmând discuţiile despre România ca republică semiprezidenţială.

Hari Bucur-Marcu este expert în securitate naţională. În anii anteriori, a fost Associate Senior Fellow pentru politică de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înfiinţarea Centrului de Reconstrucţie Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din Bucureşti, ofiţer responsabil cu aspectele miliare ale NATO şi alte funcţii în Armata României.

De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu şi-a consolidat reputaţia de expert internaţional în problemele edificării instituţiilor de apărare, politicilor de apărare şi alianţelor militare, în special NATO, precum şi reformei sectorului de securitate, arată aktual24.ro.