Expert din R. Moldova: Procurorii cunosc beneficiarii finali ai fraudei bancare, încă de când au primit al doilea raport Kroll

Publicarea de către Usatîi a listei beneficiarilor finali ai fraudei bancare din raportul Kroll 2 a fost o sfidare clară a autorităţilor şi un act prin care s-a demonstrat lipsa de soluţii a noii puteri de la Chişinău, afirmă Alexandr Cozer.
Veaceslav Negruţa, Expert Transparency International Moldova
Veaceslav Negruţa, Expert Transparency International Moldova (facebook.com / Veaceslav Negruta)

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, expert la Transparency International Moldova, susţine că procurorii de la Chişinău care administrează dosarele privind frauda bancară cunosc numele beneficiarilor finali ai banilor furaţi, între care şi cel al fostului lider PD, Vlad Plahotniuc, încă din martie 2018, când au primit cel de-al doilea raport Kroll, însă aceştia nu au acţionat pentru a investiga eficient, ci doar au manipulat opinia publică.

„Lipseşte grupul de bază, grupul Plahotniuc, în legenda procurorilor, deşi au primit de la Kroll informaţii despre companii afiliate acestui grup Plahotniuc”, a declarat expertul citat de Radio Chişinău precizând că al doilea moment care demonstrează falsul este faptul că pe data de 27 iunie 2019 procurorii au pus sechestru pe anumite active afiliate grupului de companii Plahotniuc prin asta demonstrând că au ştiut, dar ei „nu au avut voie să acţioneze până în iunie 2019”.

Veaceslav Negruţă a ţinut să sublinieze că BNM le-a acordat celor trei bănci falimentare creditele de urgenţă în valoare de peste 14 miliarde de lei, cu o dobândă simbolică de 0,1 la sută, iar când suma a fost convertită în datorie de stat, s-a aplicat o dobândă de 5 la sută. Astfel, fostul ministru al Finanţelor atenţionează că trebuie modificată urgent legea pentru a micşora sau a elimina dobânda, care s-ar ridica în total la 11 miliarde de lei.

Lista cu numele beneficiarilor finali ai fraudei bancare stabiliţi în raportul Kroll 2, a fost făcută publică de Renato Usatîi. Jurnalistul Alexandru Cozer a atenţionat în context că noua guvernare de la Chişinău nu trebuia să permită ca un document atât de important să apară în spaţiul public în aşa fel. „Ceea ce s-a întâmplat a fost o sfidare clară a noilor autorităţi, un act prin care s-a demonstrat lipsa de soluţii a noii puteri.”