Eveniment cu rezonanţe istorice pe malurile Dunării

Augustin Enescu
17.03.2013

În cursul zilei de 15 martie, în portul din Drobeta Turnu Severin a avut loc dezvelirea unei pietre comemorative, marcând un eveniment care a avut loc în primăvara anului 1866, când Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care urma să fie primul rege al României, făcea primii paşi pe pământ românesc chiar în acest oraş. Comemorarea este legată în mod simbolic de planurile de construcţie a mult aşteptatei faleze, absentă din peisajul oraşului dunărean.

Numeroase personalităţi ale vieţii politice: parlamentari, prefectul de Mehedinţi, reprezentanţi ai primăriei, Consiliului Judeţean şi local şi directori de întreprinderi portuare s-au adunat în jurul orei douăsprezece pe malul fluviului albastru. O fanfară militară l-a întâmpinat pe invitatul de onoare, Alteţa sa Regală Principele Radu Duda, în calitate de reprezentant al Casei Regale Româneşti.

Gazda evenimentului, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale – Sucursala Severin a fost aceea care, prin vocea Domnului Director Ion Sârbulescu, a deschis ceremonia. „Regele Carol I a iubit foarte mult aceste ţinuturi, a iubit foarte mult oraşul nostru Turnu Severin, dovada faptului că la patru ani a fost primită aici Regina Elizabeta. În Turnu Severin, Regele Carol I a pus o cărămidă la temelia Bisericii Grecescu”. „Să ne iubim istoria să ne iubim tradiţiile, să ne iubim cultura. Un popor fără istorie, fără tradiţii, fără cultură, nu are identitate.” a spus domnul Sârbulescu în discursul ţinut în deschidere.

Regele Carol I şi Turnu Severin: două destine care s-au întâlnit la un moment dat şi ale căror nume au devenit inseparabile

În câteva cuvinte, Domnul Tudor Răţoi, Director al Arhivelor Naţionale Mehedinţi a scos în evidenţă această legătură plină de mister. Regele Carol I a păşit pentru prima dată pe pământ românesc aici, apoi, cu dragă inimă, a revenit în Severin de multe ori: în 1867, când l-a întâlnit pe Ioan Stoian Grecescu, unul din ctitorii oraşului, în 1869, când l-a condus pe fratele său Leopold la Vârciorova, unde se afla vechea graniţă, după Războiul de Independenţă, în 1897 când a vizitat Liceul Traian, întâlnindu-se cu Teodor Costescu, directorul de atunci al liceului. A revenit în 1904, apoi în 1911 chiar în Portul în care intrase pentru prima dată în ţară. Ultima vizită a avut loc în 1914, cu puţin înainte să se stingă din viaţă, când a participat la dezvelirea bustului lui Tudor Vladimirescu în localitatea Cerneţi.

Peste timp, noi ne regăsim doar în ceea ce am făcut.

Printre alte personalităţi de pe plan local, a mai luat cuvântul Prefectul de Mehedinţi Domnul Nicolae Drăghiea, care a spus că, pentru dânsul, în calitatea sa de profesor de istorie, faptul de a participa la un asemenea eveniment este o mare emoţie. „Peste timp, noi ne regăsim doar în ceea ce am făcut. Astăzi parcurgem invers această etapă, în care acolo este marcat un eveniment important din istoria României.” a spus Domnul Drăghiea.

În final, mulţimii adunate în ciuda puţinelor grade peste zero şi a vântului puternic, i s-a adresat Principele Radu al României. După cum a subliniat alteţa sa regală, Regele Carol a pornit de pe acest pământ severinean în unicul său drum de lider şi călăuză a românilor, drum unic pentru faptul că s-a întins pe o perioadă de 48 de ani, în care majestatea sa a fost cel mai înalt reprezentant al statului român. Multe îi datorăm încă, de la învăţământ şi medicină, până la infrastructură politică, literatură şi artă. „Cred că ar trebui remarcat mai ales pentru partea tânără a generaţiei noastre că mortarul - pe care Regele Carol I l-a pus la zidirea aceasta extraordinară de statalitate pe care a făcut-o - este în primul rând loaialitatea, sensul absolut al datoriei, care l-a călăuzit de la început şi până la sfârşit. Nimeni n-a fost vreodată mai devotat ţării acesteia decât el.” au fost cuvintele rostite de Principele Radu.

Ceremonia s-a încheiat cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor