Europa, 'detaşată moral' de problema dronelor, în ciuda disconfortului resimţit

Atunci când ministrul german al apărării, Thomas de Maiziere, a declarat luna trecută, la o adunare a rezerviştilor armatei că, în opinia sa, strategia SUA de folosire a dronelor pentru omoruri ţintite este o 'greşeală strategică', remarcile sale au trecut aproape neobservate. Numai ediţia de ştiri online a postului public de televiziune german ARD a relatat despre ele. Potrivit reporterului lor, de Maizicre a spus că nu este înţelept ca comandanţi americani să decidă astfel de atacuri de la baza lor din SUA, scrie New York Times.

Solicitări repetate adresate asociaţiei de rezervişti de a avea o transcriere completă a discursului lui de Maiziere au rămas fără răspuns şi nici Ministerul Apărării nu a publicat comentariile.

De Maiziere nu este singurul politician din Europa care se simte incomod cu ideea utilizării frecvente de către SUA a unor drone fără pilot pentru a ţinti ceea ce spun că sunt suspecţi de terorism din Afganistan, Pakistan şi Yemen. Dar mulţi sunt reticenţi să vorbească despre îndoielile lor. Cancelarul german, Angela Merkel, şefa politicii externe a UE, Catherine Ashton, şi noul presedinte francez, François Hollande, se numără printre numeroşii oficiali care nu doresc să critice public practica controlului de la distanta, omorurile ţintite.

'Desigur, ar trebui să punem întrebări cu privire la utilizarea dronelor în contextul legislaţiei internaţionale', a declarat Reinhard Bütikofer, lider al Partidului Verzilor şi parlamentar european. 'Există un fel de detaşare morală de problemă, deoarece, în cazul Germaniei, nu avem drone armate, astfel încît cadrul juridic este rareori pus la îndoială', a adăugat el.

Chiar şi atunci când mai mulţi resortisanţi germani - acuzaţi de a fi militanţi instruiţi în tabere teroriste din Pakistan - au fost ucişi într-un atac american cu dronă în Pakistan, în 2010, guvernul german a minimalizat incidentul.

Prin contrast, administraţia Obama a fost nevoită să explice problema atacurilor cu drone în contextul în care organizaţii pentru drepturile omului, experţi în securitate şi militari au început să ceară Casei Albe să justifice legalitatea lor. John O. Brennan, şeful contraterorismului al preşedintelui, a ţinut un discurs major cu privire la drone, în aprilie. El a spus că atacurile ţintite nu au încălcat legislaţia internaţională, deoarece SUA au acţionat pentru a se autoapăra după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Casa Alba face tot posibilul pentru a echilibra securitatea şi transparenţa, a adăugat Brennan.

Experţi juridici spun însă că majoritatea omorurilor ţintite sunt efectuate de CIA, iar aceasta nu este supusă aceloraşi reguli ale transparenţei sau tragerii la răspundere ca armata.

'Legile războiului nu interzic agenţiilor de informaţii să ia parte la operaţiuni de luptă', a declarat James Ross, consilier juridic la Human Rights Watch. 'Dar statele sunt obligate să investigheze acuzaţiile credibile de crime de război şi să ofere despăgubiri victimelor unor atacuri ilegale, iar acest lucru este dificil în cazul agenţiilor de informaţii'', a precizat el.

În afara problemelor juridice, administraţia Obama a fost acuzată şi de scurgeri de detalii privind atacuri secrete cu drone pentru a obţine avantaje politice în timpul campaniei electorale prezidenţiale. Republicanii au criticat aspru anunţul Casei Albe de săptămâna trecută potrivit căruia adjunctul liderului Al-Qaeda, Abu Yahya al-Libi, a fost ucis în timpul unui atac cu dronă în Pakistan.

Analiştii sugerează că guvernele europene preferă să închidă ochii la atacurile cu drone, deoarece văd în militanţii islamişti ţintiţi de SUA şi un pericol pentru Europa. Odată eliminată ameninţarea, ei depăşesc mustrările de conştiinţă pe care le au cu privire la metoda folosită.

''Ţările din UE îşi au propriile interese în a scuza tacit aceste tactici', spune Nathalie Van Raemdonck, cercetătoare la ''Istituto Affari Internazionali'', un centru de cercetare independent de la Roma. 'Din moment ce nu sunt implicaţi în astfel de operaţiuni, nu pot fi acuzaţi că joacă vreun rol în omorurile ţintite. Europenii sunt mulţumiţi să lase SUA să facă treaba lor murdară', a adăugat ea.

Guvernele europene nu au însă o poziţie unitară în această problemă. Marea Britanie are drone în Afganistan, iar alte ţări europene le folosesc în scopuri de supraveghere, astfel că problema omorurilor ţintite nu le priveşte direct.

Analiştii spun însă că această abordare este mioapă. SUA intenţionează să înarmeze drone italiene de supraveghere în Afganistan începând de anul viitor. Franţa are planuri pentru drone militare în misiuni de recunoaştere şi atac. NATO încearcă să determine state membre să finanţeze drone de supraveghere care ar putea fi armate. Mai mult, China, Rusia şi alte ţări neoccidentale lucrează şi ele la dezvoltarea de drone armate.

Acest lucru ar putea duce la o competiţie dacă nu se convin standarde de utilizare a acestor arme, spun experţi juridici. A venit vremea, susţine Reinhard Bütikofer, ca Europa să rupă tăcerea.