Este oficial: China a vândut în august rezerve valutare în valoare de 94 miliarde de dolari

Yuani
Yuani (STR/AFP/Getty Images)

De la devalorizarea yuanului la jumătatea lunii august, piaţa s-a confruntat cu faptul că Beijingul a trebuit să vândă o parte din masivele sale rezerve de valute străine pentru a împiedica moneda naţională să scadă şi mai mult. Întrebarea este cât de mult s-a vândut?

În dimineaţa zilei de 7 septembrie, Banca Populară a Chinei (BPC) a anunţat că a redus cantitatea de rezerve valutare străine cu 94 miliarde de dolari, ajungând la 3,35 trilioane de dolari.

Acest lucru confirmă majoritatea estimărilor privind o reducere cu 100 miliarde de dolari, dar Goldman Sachs a declarat că numărul real ar putea fi mai mare. “Vânzările din rezerva de valute străine au fost subestimate cu aproximativ 20 miliarde de dolari, ţinând cont de efectul de apreciere al valutei”, a susţinut compania într-un anunţ.

Datorită fluctuaţiei ratelor de schimb în acel interval de timp, s-ar putea ca Beijingul să fi vândut 114 miliarde de dolari. În acelaşi timp este posibil ca statul chinez să îşi fi recuperat o parte din teritoriu datorită faptului că poziţiile denominate în alte valute străine şi-au mărit valoarea.

Totuşi, numărul este uimitor de mare pentru doar o lună. Dacă situaţia va continua în acest ritm, atunci alte 400 miliarde de dolari ar putea fi vândute până la sfârşitul anului, cu posibile efecte secundare pentru pieţele occidentale.

Un impact ridicat

În cazul în care chinezii continuă să vândă valută străină în acest ritm, preţurile obligaţiunilor de trezorerie ar trebui să scadă iar randamentele ar trebui să crească. Citigroup estimează că la fiecare vânzare de obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 500 miliarde de dolari ar trebui să se mărească randamentele cu aproximativ 1%.

Impactul este negativ şi pentru acţiuni, din moment ce ele sunt comparate cu aşa zisa rată fără risc a obligaţiunilor de trezorerie. Cu cât este mai mare rata în cazul acestor obligaţiuni, cu atât este mai scăzut stimulentul pentru a cumpăra acţiuni mai riscante.

În timp ce impactul asupra acţiunilor ar trebui să fie negativ în orice direcţie, unii analişti consideră că întreaga situaţie şi instabilitate din China ar putea forţa investitorii să cumpere active mai sigure, inhibând toată oferta ce provine din China.

În acest tip de scenariu fără risc este de asemenea probabil ca Federal Reserve să nu reducă ratele şi în schimb să lanseze o nouă rundă de relaxare cantitativă.

Bătălie pierdută

Majoritatea economiştilor sunt de acord că yuanul este supraevaluat cu 15-20%, aşadar BPC va trebui să renunţe la această tactică mai devreme sau mai târziu dacă nu doreşte să rămână complet fără nicio rezervă valutară străină.

“[Acest plan] nu poate fi susţinut pe termen lung. Yuanul este supraevaluat cu aproximativ 15%”, a declarat Sue Trinh de la Royal Bank of Canada.

“Este costisitor deoarece intervenţia frecventă va duce la consumarea rapidă a rezervelor valutare străine şi la întărirea lichidităţii pieţelor onshore”, a scris Zhou Hao de la Commerzbank. El a indicat că vânzarea activelor din bilanţul BPC va diminua de fapt bilanţul şi va influenţa negativ lichiditatea internă.

Recent, Rusia şi, cu ceva timp în urmă, Marea Britanie au avut experienţe negative când şi-au susţinut monedele naţionale prin vânzarea unei părţi din rezervele lor valutare străine.

Rubla rusă a început să scadă în 2014 datorită sancţiunilor economice impuse de Occident şi a preţurilor tot mai mici la petrol. Banca Centrală a Rusiei a cheltuit miliarde de dolari pentru a remedia situaţia până când a cedat, fiind în cele din urmă cu 100 miliarde de dolari mai săracă. Rezultatul final? Rubla încă este tranzacţionată sub cel mai scăzut nivel al său înregistrat vreodată, anume de 71 la dolar.

În 1992, Bank of England a încercat să susţină lira sterlină în faţa devalorizării, vânzând rezerve valutare străine în valoare de 15 miliarde de lire sterline într-o singură zi şi cu toate acestea a fost dată afară din Mecanismul European al Ratelor de Schimb, un precursor al monedei euro. În acest proces, lira sterlină s-a devalorizat.

S-a dovedit de-a lungul timpului că piaţa este pur şi simplu mai mare decât băncile centrale, chiar şi în cazul Chinei.

Jeffrey Snider de la Alhambra Investment Partners a declarat: “Scurgerile de capital au fost enorme. Nu există nicio garanţie că situaţia va rămâne stabilă şi, dacă condiţiile se înrăutăţesc, s-ar putea ajunge treptat la o retragere masivă a depunerilor de bani din bănci.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie