Emoţii pentru Şereş şi Nagy. Înalta Curte va pronunţa sentinţa în dosarul privatizărilor strategie

Prima zi lucrătoare din an vine cu emoţii majore pentru foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. Luni, 5 ianuarie, magistraţii Înaltei Curţi urmează să pronunţe sentinţă în dosarul privatizărilor strategice, în care cei doi au fost acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Procurorul de şedinţă a cerut Instanţei Supreme , pe 17 decembrie, pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege în dosarul privatizărilor strategice, fără a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat.

Tot pe 17 decembrie, avocaţii şi-au au susţinut pledoariile finale care au continuat şi pe 19 decembrie, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor care s-au pretins nevinovaţi.

Reamintim că foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, precum şi Mihai Radu Donciu şi Mihai Dorinel Mucea sunt judecaţi sub control judiciar în dosarul privatizărilor strategice. Măsura a fost luată pentru a preîntâmpina o eventuală plecare din ţară acestora înainte de judecarea ultimului termen al dosarului, şi după ce un alt inculpat, Gabor Kerekes, a părăsit ţara fără încuviinţarea magistraţilor.

Fostul ministru al Economiei şi Comerţului, Ioan Codruţ Şereş a fost condamnat în 2013 de Înalta Curte la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice, iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detenţie.

Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete. Potrivit legii, Şereş va executa cea mai grea dintre pedepse, respectiv cea de şase ani de închisoare.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi cetăţeanul de origine cehă Michal Susak a fost condamnat la o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la 10 ani de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele, astfel, că acesta urmează să execute pedeapsa cea mai grea.

Un cetăţean româno-englez pe nume Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, a fost condamnat la executarea unei pedepse de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând ca acesta să o execute pe cea mai grea dintre ele.

Vadim Benyatov, consultant internaţional, a fost condamnat de instanţa supremă la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev la 11 ani de închisoare. Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a fost condamnat la şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes la cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral la cinci ani închisoare.

Codruţ Şereş susţine că este nevinovat în timp ce Zsolt Nagy a considerat condamnarea sa drept "o răzbunare politică".

Dosarul privatizărilor strategice

Potrivit procurorilor DNA, fostul ministru PC al Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, şi fostul ministru UDMR al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, s-ar fi folosit de funcţiile lor din Guvern pentru a favoriza anumiţi concurenţi într-o serie de dosare de privatizare de mare importanţă pentru stat.

Cei doi, alături de fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Kerekes Gabor, au constituit sau au aderat la un grup infracţional cu caracter transnaţional. Din această grupare făceau parte şi Stamen Stanchev, Vadim Benyatov, Mihai Radu Donciu şi Dorinel Mihai Mucea, care sunt judecaţi pentru spionaj într-un alt dosar, alături de alţi trei inculpaţi, un turc, un ceh şi un româno-englez.

Procurorii anticorupţie susţin că activitatea infracţională s-a desfăşurat în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006 şi ar fi presupus, printre altele, o serie de acţiuni ilicite care au avut scopul să distorsioneze procesul de privatizare a companiei Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, privatizarea/restructurarea Romaero Bucureşti şi Avioane Craiova, consultanţa în vederea privatizării SN RADIOCOMUNICATII SA, consultanţa în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română SA, dar şi selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de stat la Romtelecom.

În acest sens, demnitarii ar fi furnizat informaţii de natură confidenţială privind o serie de licitaţii organizate de minister pentru consultanţă sau privatizarea unor companii şi chiar ar fi încercat, în unele situaţii, să influenţeze rezultatul unora dintre aceste licitaţii. Sesizarea care a dus la demararea anchetei ar fi venit din partea unor ofiţeri SRI care se ocupau de supravegherea domeniului economic.

Senatul României a aprobat pe 26 august 2008 începerea urmăririi penale în cazul lui Codruţ Şereş şi, în acelaşi timp, au decis ca cele 70 de volume originale ale dosarului DNA să fie secretizate şi arhivate la Senat - decizie care ar fi putut determina imposibilitatea derulării în continuare a procedurilor, dar, ulterior, Senatul a fost de acord să returneze dosarul, iar drept urmare cei doi foşti miniştri au fost trimişi în judecată la 30 martie 2009.