Eleva cu bentiţa tricoloră din Covasna susţine campania românilor din Basarabia. Care sunt următoarele acţiuni

Marş pentru reîntregire 2012 - Basarabia Pământ Românesc (poză de arhivă)
Marş pentru reîntregire 2012 - Basarabia Pământ Românesc (poză de arhivă) (Gela Lazăr/Epoch Times)

Eleva din Covasna care a primit ameninţări după ce a purtat o bentiţă tricoloră la şcoală s-a alăturat campaniei iniţiate de peste 30 de ONG-uri care au ca scop unirea Basarabiei cu România. Sabina Elena a înregistrat un mesaj pentru promovarea campaniei de unire dintre cele două ţări, după ce a devenit un simbol al susţinerii drepturilor românilor, în urma scandalului declanşat în urma incidentului în care a fost implicată.

"Ajută-ne să strângem 200.000 de semnături şi să aducem Basarabia acasă", este mesajul transmis de Sabina, prin intermediul unui filmuleţ postat pe reţelele de socializare. Sabina îndeamnă românii să se implice ca voluntari în cadrul campaniei şi să semneze iniţiativa legislativă pentru unirea cu Basarabia.

“Sabina nu e singura persoană care va susţine campania noastră ca promotor, îl avem şi pe interpretul de muzică populară Nicolae Botgros. Sabina provine dintr-o zonă în care românii se confrunta cu probleme, aşa cum se întâmplă şi cu cei din Republica Moldova. Am considerat că va avea un mesaj bun şi pentru românii de dincolo de Prut. Am contactat-o pe Facebook, i-am propus să participe la campanie şi a fost imediat de acord. A fost foarte deschisă pentru că se simte foarte aproape de problemele românilor”, a declarat, pentru Epoch Times, Nicolae Gusan, membru al Platformei Civice Acţiunea 2012.

Campania privind strângerea de semnături pentru unirea Basarabiei cu România va fi realizată, în principal, pe reţelele de socializare.

“Nu dispunem de fonduri atât de mari pentru a ne permite să desfăşurăm o campanie la posturile de televiziune, dar sperăm ca mesajul nostru să ajungă la cât mai mulţi români. În Bucureşti am început campania de strângere de semnături de patru zile şi până acum am adunat 2.500 de adeziuni. Urmează să extindem campania şi în 15 judeţe şi sperăm ca în două luni şi jumătate să avem 200.00 de semnături şi să putem depune la Parlament iniţiativa noastră legislativă”, a precizat Nicolae Gusan.

Campania "Aducem Basarabia acasă" a fost lansată pe 7 aprilie de Platforma Civică Acţiunea 2012 şi are ca scop apropierea dintre Republica Moldova şi România prin adoptarea unei iniţiative legislative care vizează dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state, precum şi aspecte referitoare la raportul cetăţenilor Republicii Moldova în relaţia cu România, au informat iniţiatorii.

Care este scopul campaniei

Cele peste 30 de ONG-uri din cadrul Platformei Civice Acţiunea 2012 au elaborat o iniţiativă legislativă care are ca scop final unirea Republicii Moldova cu România. Unirea se face treptat, prin legi, este mesajul pe care îl transmit autorii iniţiativei legislative.

“Facilitarea procesului de obţinere a vizelor, o instituţie pentru gestionarea relaţiilor cu Republica Moldova în subordinea prim-ministrului şi asistarea de către un birou special în cadrul procesului de integrare a studenţilor basarabeni în mediul socio-cultural din România sunt doar câteva dintre propunerile cuprinse în iniţiativa legislativă cetăţenească. Pe parcursul următoarelor patru luni, peste 1.000 de voluntari vor colecta semnături de susţinere a legii în cadrul campaniei "Aducem Basarabia acasă", au precizat iniţiatorii.

Până în prezent, în favoarea acestei iniţiative s-au pronunţat 116 parlamentari români care au anunţat că vor sprijini iniţiativa asociaţiilor, după cum au precizat reprezentanţii Platformei Civice Acţiunea 2012.

Lansarea campaniei referitoare la unire a avut loc la împlinirea a patru ani de la revoltele anti-comuniste din aprilie 2009 de la Chişinău, unde zeci de mii de tineri au ieşit în stradă cu drapele româneşti, cerând reunirea cu patria-mamă.

Iniţiatorii cer ca procesul de obţinere a vizelor pentru România să fie mai simplu decât în prezent, când li se cere cetăţenilor moldoveni să demonstreze că au 500 de euro în conturi şi să prezinte multe documente, pentru studenţii basarabeni să se înfiinţeze un oficiu ai cărui reprezentanţi să-i ajute să se integreze mai uşor şi să monitorizeze sistemul de admitere a acestora în facultăţi etc.

“Am dori ca românii din Republica Moldova să aibă acces mai uşor pe piaţa muncii din România, în prezent au nevoie de vize şi multe acte. Mai solicităm crearea de facilităţi pentru cetăţenii din Moldova care vin în România, cum ar fi acordarea de reduceri pe mijloacele de transport în comun, acordarea de indemnizaţii pentru veteranii de război. Noi lucrăm de mult timp la această iniţiativă şi avem ca scop unirea Basarabiei cu România. Unirea credem că se va face prin intermediul legilor. După doi ani de activitate în România, credem că e timpul să trecem la un alt nivel, în afară de cel cultural, pe care s-a mers până acum”, a afirmat Nicu Gusan.

Republica Moldova reprezintă, sub aspectul structurii etnice, cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafaţă de 33.843 de kmp şi o populaţie de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români şi moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004.

***

Eleva Sabina Elena de la Liceul "Korosi Csoma Sandor" din Covasna a devenit cunoscută după ce a primit ameninţări de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (15 martie), când a purtat la şcoală o bentiţă tricoloră. În urma cercetărilor făcute, responsabilii de la Inspectoratul Şcolar Judeţean au decis să-i sancţioneze, pentru gestionarea defectuoasă a situaţiei, pe directorul Liceului "Korosi Csoma Sandor" din Covasna şi pe cei doi adjuncţi ai acestuia cu observaţii scrise, iar diriginta acesteia a fost schimbată de la clasă.

Măsurile au fost luate după ce au fost reconstituite evenimentele şi s-au luat declaraţii de la cei implicaţi. Conducerea Inspectoratului a mai decis "acordarea unei atenţii constante educării elevilor în spiritul respectării simbolurilor naţionale, a identităţii etnice şi culturale a fiecăruia, în spiritul convieţuirii normale într-un mediu multicultural, în care toleranţa şi respectul să fie primordiale".

alte articole din secțiunea Interne