"E foarte grav! Au acţionat pentru blocarea anchetelor" - Toader şi Iordache, somaţi să-şi dea demisia

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi şeful Comisiei parlamentare speciale, Florin Iordache, trebuie să îşi prezinte demisiile, a solicitat USR după motivarea Curţii Constituţionale pe Codul de Procedură Penală.
Tudorel Toader
Tudorel Toader (Epoch Times România)

Uniunea Salvaţi România susţine că motivarea deciziei CCR cu privire la modificările Codului de procedură penală impune demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi a preşedintelui Comsiei speciale, Florin Iordache, care au promovat zeci de articole neconstituţionale în legislaţia penală, se arată într-un comunicat remis presei de partid.

Motivarea publicată joi de CCR arată, în viziunea USR, faptul că majoritatea PSD-ALDE a urmărit, în primul rând, blocarea anchetelor penale, şi nicidecum apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cum au afirmat, în nenumărate rânduri, liderii celor două partide.

"Este foarte grav că în ziua în care CCR a publicat motivarea cu privire la modificările Codului de procedură penală, Florin Iordache a convocat Comisia specială pentru 4 decembrie. PSD are o grabă incredibilă să modifice legislaţia penală ca să îl scape pe Liviu Dragnea de închisoare. În loc să abandoneze aceste modificări periculoase ale legislaţiei penale, ei accelerează foarte tare. Suntem cu ochii pe ei şi vom reacţiona dur dacă vor merge mai departe cu aceste legi, mai ales că Uniunea Europeană a cerut în mod expres în raportul MCV să reluăm procesul de dezbatere pe aceste legi şi să implicăm, în mod real, magistraţii în această reformă", a declarat deputatul USR Stelian Ion, membru în Comisia specială.

Dintre cele peste 60 de dispoziţii declarate neconstituţionale, 14 dispoziţii încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, mai ales din perspectiva încălcării drepturilor persoanelor vătămate. Dintre acestea, USR aminteşte:

- instituirea obligaţiei de a începe urmărirea penală cu privire la persoană (in personam) în termen de 1 an de la începerea urmăririi penale cu privire la faptă (in rem), cu privire la care Curtea a reţinut că „încalcă în mod evident garanţiile instituite de legea penală pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (viaţa, integritatea corporală şi sănătatea, libertatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, a patrimoniului etc.) şi, implicit, toate aceste drepturi, pe de o parte, şi obligaţia autorităţilor statului de a realiza o anchetă efectivă pentru identificarea şi pedepsirea persoanelor vinovate, pe de altă parte";

- introducerea dreptului suspectului/inculpatului de a participa la audierile martorilor şi a persoanelor vătămate, faţă de care Curtea a apreciat că „poate avea un caracter intimidant, de natură a-i face pe aceştia să fie reţinuţi în declaraţiile lor şi să nu declare tot ceea ce ştiu în legătură cu fapta cercetată, destabilizând caracterul echitabil al procesului penal";

- creşterea standardului de probă necesar pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare, în privinţa căruia Curtea a apreciat că înlocuirea sintagmei „dincolo de orice îndoială rezonabilă"cu sintagma „dincolo de orice îndoială „nu numai că nu este justificată de legiuitor, dar are ca efect blocarea actului de justiţie, întrucât probele administrate trebuie să înlăture din convingerea judecătorului, pe lângă îndoiala raţională, şi orice îndoială neraţională, situaţie care excedează logicii juridice". ş.a.

De asemenea, Curtea a stabilit că o serie de prevederi împiedică aflarea adevărului în cauzele penale, fiind contrare principiului constituţional al legalităţii [art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală] precum:

- cerinţa ca obiectele căutate la percheziţia domiciliară să fie „precis identificate" de procuror în cererea de emitere a mandatului de percheziţie, în caz contrar percheziţia fiind nelegală;

- introducerea dreptului martorului de a refuza să depună mărturie;

- imposibilitatea utilizării datelor, informaţiilor şi rezultatelor mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională;

- imposibilitatea folosirii datelor obţinute în urma percheziţiei informatice pentru probarea altor fapte decât cele pentru care s-a emis mandatul; ş.a.

"Aşadar, motivarea Deciziei Curţii Constituţionale este încă o dovadă în plus că PSD-ALDE au legiferat în interes propriu, pentru blocarea anchetelor penale care îi vizează pe liderii celor două partide, chiar cu preţul suprimării garanţiilor legale pentru protejarea drepturilor fundamentale ale omului. USR a reuşit, prin sesizarea Curţii Constituţionale, să blocheze atacurile PSD-ALDE îndreptate împotriva justiţiei şi a cetăţenilor de bună-credinţă", a transmis partidul condus de Dan Barna.