Dumitru Alaiba: Procesul de negociere a împrumutului rusesc este netransparent. Dodon dă ţara ruşilor, pe furiş

Plahotniuc a furat un miliard din Banca Naţională a Moldovei, iar Dodon vrea să împrumute jumătate de miliard de la ruşi ca să aibă ce fura, uitând că nu are dreptul să-şi bage propria ţară în datorii cu atâta iresponsabilitate, a punctat Alaiba.
Dumitru Alaiba, deputat în Parlamentul R. Moldova din partea blocului ACUM
Dumitru Alaiba, deputat în Parlamentul R. Moldova din partea blocului ACUM (facebook.com/Dumitru Alaiba)

Sunt aproape trei luni de când s-a lansat discuţia, dar nimic nu este pus pe hârtie, decât remarcile publice şi asigurări că „totul va fi bine”, scrie deputatul Partidului Acţiuni şi Solidaritate (PAS) Dumitru Alaiba pe blogul personal în contextul anunţului făcut chiar de preşedintele R.Moldova, Igor Dodon, imediat după învestirea Guvernului Chicu, potrivit căruia „Rusia va oferi un credit în valoare de 500 de milioane de dolari...".

Mai mult decât atât, Alaiba a specificat că ministrul Finanţelor s-a referit săptămâna trecută la subiectul împrumutului din Rusia, în mărime de jumătate de miliard de dolari, după care a urmat preşedintele Comisiei Economie, Buget şi Finanţe. Cu toate acestea însă, procesul de negociere a acestui împrumut este unul netransparent şi trebuie să ne îngrijoreze.

„Când la aşa un subiect nu este transparenţă, eu am dreptul să concluzionez – Dodon dă ţara ruşilor. Pe furiş”, a punctat deputatul PAS.

În acest context, Alaiba a decis să propună câţiva paşi pe care îi consideră absolut necesari pentru a asigura transparenţă în contractarea împrumuturilor externe:

Pasul 1. Părţile ajung la o înţelegere, de principiu. Se înţeleg nu despre contractarea împrumutului. Se înţeleg să intre în negocieri. Asta a fost cam trei luni în urmă la întâlnirea dintre Medvedev şi Chicu.

Pasul 2. Se elaborează textul unui Memorandum de Înţelegere unde sunt enunţate principiile de bază ale cooperării, inclusiv condiţiile de bază (suma împrumutului, rata dobânzii, termenul, valuta, caracterul concesional şi necondiţionat al împrumutului). Se pune pe hârtie, într-un document.

Pasul 3. Acest Memorandum de Înţelegere este publicat, ca societatea să ia cunoştinţă, să analizeze. Acest Memorandum de Înţelegere nu este obligatoriu şi, de regulă, are termen de expirare. Dacă părţile nu ajung la un numitor comun până la o dată anumită (să zicem, un an), Memorandumul nu mai e valabil şi devine automat nul.

Pasul 4. Cele două părţi semnează Memorandumul de Înţelegere, prin care declară că o parte va pune la dispoziţie, iar cealaltă va primi un împrumut. Documentul nu obligă părţile la nimic. Este o înţelegere să înceapă negocierile.

Pasul 5. Se formează echipele de negociatori. Echipele de negociatori se întâlnesc de câte ori trebuie, discută condiţiile detaliat şi elaborează un draft de Acord de Finanţare.

Pasul 6. Pentru ca societatea să ştie ce se întâmplă, după fiecare rundă de negocieri, ar fi bine ca şeful echipei de negociatori să informeze societatea prin intermediul presei, să mai spună cum s-au mişcat şi ce urmează să mai negocieze. În trecut prim-miniştrii erau bucuroşi să mai facă o conferinţă de presă să mai vorbească despre drumuri sau despre împrumuturi pentru antreprenori, chiar dacă ştiau bine că banii vor veni poate peste un an.

Pasul 7. După ce au agreat toate condiţiile, dar şi textul unui Acord de Finanţare, în baza căruia va fi oferit împrumutul, documentul este publicat şi, eventual, supus dezbaterilor publice, dacă interesul societăţii este mare.

Pasul 8. Urmează procedura de ratificare de ambele state a Acordului de Finanţare. Guvernul aprobă documentul şi îl propune parlamentului să-l ratifice.

Pasul 9. După asta urmează semnarea Acordului de Finanţare.

Pasul 10. După ratificare şi semnare, banii sunt în sfârşit gata să fie debursaţi, iar autorităţile pot demara valorificarea lor. În cazul proiectelor de infrastructură, asta înseamnă că abia atunci sunt lansate licitaţiile.

Anume în acest mod un guvern transparent accesează împrumuturile pentru infrastructură. „De obicei, cu BERD, BEI, numele cărora este pomenit de Dodon ca să creeze analogie”, un proces din ăsta poate dura cam doi ani, a explicat deputatul PAS.

Un guvern începe şi altul termină, iar uneori chiar şi trei guverne lucrează la un proiect. Unul îl iniţiază, altul îl negociază şi semnează şi altul îl valorifică. Pentru că aşa ne putem asigura că nu se fură şi că nu plătim trei preţuri, cheltuind în grabă, a comentat Dumitru Alaiba.

„Să aduci jumate de miliard de dolari în ţară e greu şi durează mult. Şi trebuie să fie greu şi să dureze, pentru că altfel generăm corupţie şi luăm decizii proaste. Asta e important, pentru că aceşti bani vor fi întorşi de cetăţean. Chiar dacă vor fi cheltuiţi defectuos, ei oricum vor trebui întorşi. E împrumut. De aia se produce multă hârtie în proces. Ca totul să rămână scris, la fiecare pas.

Se pare că încă suntem la pasul 1 de mai sus, pentru că nimic nu s-a semnat şi nu s-a publicat. Din câte ni s-a dat de înţeles, nu există semnat nimic, nici un demers oficial nu a fost făcut. Sunt „discuţii”. Aşteptăm cu nerăbdare publicarea Memorandumului. Să trecem la pasul doi, să avem ce discuta”, a opinat politicianul moldovean.

Totodată, acesta şi-a exprimat îngrijorarea că Plahotniuc a furat un miliard din IBanca Naţională a Moldovei (BNM), iar Dodon vrea să împrumute jumate de miliard ca să aibă ce fura, adăugând aici că nu ai dreptul să bagi propria ţară în datorii cu atâta lejeritate şi iresponsabilitate fără măcar să te gândeşti că s-ar putea să răspunzi în faţa cetăţenilor.