Dublele standarde ale statului de drept - Amenzi pentru protestatarii din Pungeşti

Proteste la Pungeşti, 7 decembrie 2013
Proteste la Pungeşti, 7 decembrie 2013 (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Considerat kilometrul zero al Demnităţii şi Curajului în lupta împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, Pungeşitiul se confruntă cu o nouă problemă. După ce la finele lui 2013, pungeştenii şi-au văzut comuna ocupată de forţele de ordine şi transformată într-o enclavă ruptă de lume, după ce au fost bătuţi, umiliţi, călcaţi în picioare la propriu de jandarmi, acum oamenii se văd obligaţi să plătească şi amenzi.

40 de persoane care au luat parte la protestul din 7 decembrie de la Pungeşti, când gardul ce împrejmuia perimetrul exploatărilor Chevron a fost dărâmat, au fost sancţionate cu amenzi administrative cuprinse între 100 şi 300 de lei. Amenzile cumulează în jur de 300 de milioane de lei vechi, o sumă exorbitantă pentru oameni de la ţară, care-şi câştigă existenţa din munca pământului.

Pungeştenii au fost pedepsiţi cu amenzi pentru "distrugerea gardului perimetrului deţinut de compania Chevron" în comuna vasluiană Pungeşti. Merită menţionat că iniţial, pungeştenii şi activiştii veniţi din ţară să-i ajute pe săteni în perioada când satul le era ocupat de jandarmi, au fost puşi sub urmărire penală pentru “infarcţiuni“ de tulburare de posesie, distrugere calificată şi tulburare a ordinii şi liniştii publice şi infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Parchetul Judecătoriei Vaslui i-a absolvit pe protestatari de primele vini, în schimb pentru ultima, infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, şi-a declinat competenţa către Parchetul Tribunalului Vaslui.

Amenzile au fost contestate la prim-procuror, însă asociaţiile care care i-au ajutat pe săteni să iasă de sub urmărire penală (Mişcarea de Rezistenţa Pungeşti şi Asociaţia România Fără Ei) au temeri că acesta va respinge contestaţiile şi se va ajunge în instanţă. Pentru sprijinirea pungeştenilor mai sunt încă multe demersuri de făcut şi cele două asociaţii fac apel la solidaritate:

“Am reuşit cu mari eforturi să scoatem toţi localnicii şi activiştii de sub urmărirea penală. Acum însă, Procurorii amendează zeci de săteni. Amenzile cumulează aproximativ 30.000 lei (300 milioane de lei vechi). Le-am contestat la prim-procuror, însă cu siguranţă va respinge contestaţiile şi vom fi nevoiţi să mergem în instanţă. Localnicii nu au resursele să se apere, dreptul lor la apărare ar fi încălcat tocmai prin lipsa resurselor financiare. Avem nevoie de sprijinul celor care nu vor să lase "KM 0 al Demnităţii şi Curajului" singur în faţa furtunii stârnite de clasa politică infracţională“, scriu cele două asociaţii.

Rememorând evenimentele care au dus la amendarea sătenilor şi activiştilor de la Pungeşti, începem prin a menţiona că, potrivit activiştilor gardul pentru a căruia distrugere s-au dat amenzi nu era fixat, nu avea autorizaţie de construcţie iar angajaţilor Chevron le-ar fi luat aproximativ 2 ore, a doua zi după proteste, să îl pună la loc.

Colac peste pupăză, inclusiv şeful Jandarmeriei Vaslui, colonelul Smântână, a fost filmat de jurnaliştii de la Vremea Nouă, în timp ce dărâma cu piciorul o bucată de gard, când credea că nu este văzut.

Momentul 7 decembrie

Pe 7 decembrie, la Pungeşti s-au strâns protestatari din toată ţara, care au reuşit cumva să intre în localitate fără să fie opriţi de impresionantele efective de jandarmi care păzeau comuna. Împreună cu cetăţeni din zonă, aceştia s-au strâns pe terenul unui sătean, amplasat în faţa concesiunii Chevron, pentru a protesta.

La un moment dat, nemulţumirea a erupt şi oamenii au trecut drumul. Sutele de protestatari de la Pungeşti, au reuşit să pătrundă în perimetrul Chevronului, dărâmând gardurile împrejmuitoare. Jandarmii au scăpat situaţia de sub control, iar oamenii revoltaţi au intrat pe proprietatea firmei gazifere, strigându-şi nemulţumirea şi aruncând cu pietre în camioanele şi utilajele de pe câmp.

Au urmat arestările, ridicările cu duba, după care Chevron a dat un comunicat prin care anunţă că lucrările se suspendă, pentru a le relua a doua zi.

Explozia de nemulţumire a oamenilor din Pungeşti şi a activiştilor de mediu nu poate fi însă privită ca un eveniment izolat, rupt de faptele ce l-au precedat.

Pungeşti

Pungeştiul va rămâne pe harta ţării prima localitate unde autorităţile statului român aşa-zis de drept au încălcat toate drepturile cetăţenilor de dragul interesului financiar, în cazul de faţă pentru interesele companiei Chevron.

Sute de jandarmi, trimişi de Guvern, au împânzit localitatea în 2 decembrie, luând-o practic în stăpânire, pentru a asigura securitatea lucrărilor Chevron, venite să înceapă lucrările pentru instalarea primei sonde de explorare a gazelor de şist. Sătenii ieşiţi în câmp pentru a opri înaintarea utilajelor au fost spulberaţi cu brutalitate de forţele de ordine, care apoi au rămas cantonate în comună, ţinându-i pe oameni sub o permanentă teroare.

Merită menţionat că ziua de 2 decembrie marca a doua tentativă a Chevronului de a intra pe perimetrul de lângă Siliştea-Pungeşti, în pofida împotrivirii comunităţii locale. Pungeştenii au cerut în repetate rânduri ca Chevronul să nu-şi instaleze sonde lângă casele lor, ştiut fiind că metoda fracturării hidraulice este considerată deosebit de nocivă pentru mediu şi om, ducând la poluarea pe termen lung a pânzei freatice, pământului şi aerului din jurul sondelor.

Compania gaziferă mai încercase şi la jumătatea lui octombrie să demareze lucrări în zonă, însă sătenii au format un lanţ uman în drum, în încercarea de a opri intrarea utilajelor pe pământurile de lângă casele lor. Fără să ţină cont că printre cei ieşiţi în câmp sunt oameni bătrâni, bolnavi, femei, jandarmii au rupt lanţul uman cu forţa. Ecourile la nivel naţional şi internaţional pe care le-a avut protestul pungeştenilor şi violenţa disproporţionată a forţelor de ordine a determinat atunci Chevronul să-şi amâne operaţiunile, pentru a le relua la o zi după Ziua Naţională a României.

În consecinţă, în ziua distrugerii gardurilor Chevron, pungeştenii trăiau de zile în şir sub ocupaţia Jandarmeriei. Localitatea lor fusese ruptă complet de lume. Oamenii erau intimidaţi, terorizaţi, ameninţaţi cu amenzi dacă nu se potolesc, legitimaţi şi când ieşeau să-şi ducă vaca la păşune sau să scoată apa din fântâna de la colţ. Venirea activiştilor pentru a-şi ajuta să-şi facă din nou auzită vocea, a reprezentat la momentul respectiv un debuşeu, perfect previzibil şi bine exploatat de autorităţi şi de anumite televiziuni care au difuzat imagini despre violenţa protestatarilor din Pungeşti.

Prea puţine posturi de ştiri au dat însă imagini cu femeile în vârstă, purtând broboadă, şi povestind înlăcrimate cum au fost bătute de jandarmii care le putea fi nepoţi. Cu oamenii care în iarna lui 2013 au trebuit să meargă în şir indian să colinde, căci adunările erau interzise în comună, în urma instituirii stării de necesitate. Cu sătenii care au intrat în greva foamei cerând ca jandarmii să plece şi la fel şi utilajele Chevron. Cu copiii care în acele zile nu au putut merge la şcoală în sat şi care, luni în şir după aceea, urinau în pat de frică, traumatizaţi de hărţuirea şi agresiunea la care au fost supuşi părinţii lor.

Din câte ştim niciunul din jadarmii trimişi de MAI să asigure "ordine şi stabilitate" la Siliştea-Pungeşti nu a fost amendat. Potrivit protestatarilor, există o plângere penală pentru evenimentele din 2 decembrie depusă împotriva Jandarmeriei, dar lucrurile sunt tărăgănate şi întârziate de procuratura militară.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii