DNA se apucă de dosarul "Diaspora". Emoţii pentru Ponta, Dragnea şi Corlăţean

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Scandalul blocării votului românilor din Diaspora este deja de notorietate. Susceptibile să facă lumină în acest caz şi să ducă la pedepsirea vinovaţilor, dacă într-adevăr a fost un act deliberat, sunt două dosare penale, unul aflat pe masa procurorului general Tiberiu Niţu, şi altul pe cea a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

DNA cere întâietatea

În cursul lunii noiembrie, la DNA s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Însă procurorii anticorupţie au constatat ca şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, astfel că pe 2 decembrie au solicitat instituţiei cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, anunţase încă din 20 noiembrie că s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (pentru fapte) într-un dosar care vizează săvârşirea infracţiunilor de abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Tiberiu Niţu a precizat atunci că parchetul a primit mai multe sesizări privind problemele de la votul din Diaspora, acestea vizând atât miniştri, cât şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor implicate în organizarea alegerilor din străinătate. unele dintre sesizări sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor din Diaspora, prin intermediul poştei electronice.

Amintim că, la ambele tururi de scrutin, un număr impresionant de români nu au mai apucat să voteze deşi au stat ore în şir la cozi interminabile lungi de kilometri.

Tiberiu Niţu face un pas în spate

Confruntându-se cu solicitarea DNA, procurorul general Tiberiu Niţu, propus în funcţie de PSD şi apropiat al premierul Victor Ponta, a făcut un pas în spate, după ce Secţia de urmărire penală şi criminalistică a constat că faptele pe care le investiga sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a procurorilor anticorupţie.

De acum, este treaba DNA să soluţioneze dosarul şi să găsească vinovaţii, care riscă o pedeapsă de la 3 la 15 ani pentru abuz în serviciu.

Ponta, Dragnea, Corlăţean şi Bogdan Teodorescu - posibili suspecţi

Excluşi recent din partid, senatorul Mircea Geoană şi edilul Sectorului 5, Marian Vanghelie, au încălcat legea tăcerii (omerta) care domnea în PSD şi au trecut la etapa dezvăluirilor cu iz penal.

"Ponta ştia, iar Dragnea l-a oprit să facă secţiile de votare. Eu cred, că pentru ca şi-au bătut joc de români, trebuie să se înceapă urmărirea penală pentru aceşti vinovaţi. Să nu se mai ascundă în spatele MAE", a afirmat Marian Vanghelie.

"Nu se poate să opreşti un drept fundamental. Aici e vorba de sute de mii de români şi nu este vorba de un moft de-al lui V. Ponta şi al lui Liviu Dragnea. (...) Liviu Dragnea, în calitate de director de campanie, cu staff-ul, cu Bogdan Teodorescu, cred că s-au năpustit asupra ministrului Titus Corlăţean, şi bineînţeles cu decizia luată la final a lui Victor Ponta, pentru că i s-a spus foarte clar că dacă dau drumul la vot în Diaspora au pierdut. Şi au spus ca şi-o asumă. Şi dacă şi-au asumat-o, păi atunci să şi-o asume. Eu am spus - să se ia stenogramele telefoanelor acestor colegi. Poate am fost lângă unul dintre colegi când au discutat", a adăugat edilul.

Cu altă ocazie Vangelie a precizat că deţine de asmenea informaţii potrivit cărora Guvernul ar fi primit sesizări de la ambasadori cu privire la procesul de votare din străinătate.

La rândul său, Mircea Geoană a făcut un apel la Ministerul Afacerilor Externe să facă publice solicitările pe care ambasadele şi consulatele le-au adresat pentru organizarea unor secţii suplimentare de vot.

"Votul anti-Ponta a fost generat de modul în care s-a organizat votul din Diaspora. Asta a declanşat emoţia, revolta de pe reţelele de socializare, în primul rând. Sunt convins şi există suficiente informaţii, cu privire la faptul că a fost un act deliberat de limitare a exercitării dreptului constituţional la vot", a precizat Mircea Geoană.