Operaţiunea "Dizolvarea PSD şi ALDE". Nou demers în spaţiul public. Românii chemaţi să pună umărul
alte articole
Lupta pentru dizolvarea în instanţă a PSD-ALDE continuă pe un nou front. După ce a deschis proces în instanţă pentru dizolvarea formaţiunilor conduse de Dragnea şi Tăriceanu, Irina Chicoş, româncă din Diaspora, le cere românilor să se implice şi ei şi să semneze peţiţii legale prin care să ceară Ministerului Public demararea procesului de dizolvare a celor două partide politice, pe care le acuză că acţionează împotriva interesului României şi românilor.
Petiţionarea este un drept constituţional al cetăţenilor.
De ce petiţii legale şi nu simple petiţii online? Ei bine, Irina Chicoş reaminteşte că pe internet au fost lansate mai multe petiţii care converg în aceeaşi direcţie, însă acestea au fost ignorate cu brio de autorităţi, pe când petiţiile juridice, care se semnează olograf şi se trimit în format pe hârtie autorităţilor, au cu totul altă greutate.
"În momentul în care mii de persoane cer chestia asta, atunci instituţia răspunde juridic pentru că nu a supravegheat activitatea partidului. Eu mă aşteptam ca instituţiile să se autosesizeze, Ministerul Public avea datoria să supravegheze activitatea PSD. Eu cred că PSD a făcut deja multe, ALDE multe, cu atât mai mult în ultimele zile. Dacă ei (Ministerul Public şi Tribunalul Bucureşti, la care e înregistrat PSD) nu au început cu de la ei putere această procedură de dizolvare, atunci să o facă la cererea noastră.
Peste un an, doi, dacă nu se întâmplă nimic, Instituţia va răspunde că nu s-a autosesizat sau nu a dat curs cererii noastre", şi-a explicat demersul, pentru Epoch Times, Irina Chicoş.
De ce ar trebui să semneze cetăţenii petiţiile către Ministerul Public? Ei bine, pentru că au efect, susţine românca. Astfel, Irina Chicoş, care a deschis acţiune în instanţă pentru dizolvarea PSD şi ALDE, explică faptul că înainte de ultimul termen, după ce mai mulţi cetăţeni au trimis mailuri Ministerului Public, cerându-i să intervină în procesul de dizolvare a celor partide, instituţia şi-a trimis procurori în sală, aceştia cerând o copie a dosarului.
Referitor la procesul deschis de Irina Chicoş, PSD a depus o întâmpinare în care le neagă practic cetăţenilor dreptul de a cere desfiinţarea sa. Mai exact, PSD invocă excepţia lipsei de interes art 61, alin 1 C p. civ. plus excepţia lipsei calităţii procesuale active. Astfel, potrivit PSD, legea dă doar Ministerului Public dreptul de a fi subiect procesual activ într-o acţiune de dizolvare. Următorul termen în acest proces este pe 5 iulie.
La termenul anterior, PSD a trimis o armată de avocaţi, ceea ce arată că îi este frică, susţine Irina.
Motivele pentru care Irina Chicoş crede că cetăţenii ar trebui să semneze petiţiile şi pentru care, de altfel, a intentat şi acţiune în instanţă:
Potrivit Irinei, în loc să lucreze pentru popor, cele două formaţiuni acţionează împotriva intereselor acestuia.
"Au fost încălcate în mod flagrant prevederile art. 40 alin 2 şi alin 4 din Constituţia României care prevăd următoarele: “Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale” - se precizează în petiţie.
În petiţie se mai arată că PSD şi ALDE duc un război împotriva statului de drept prin instabilitatea legislativă şi lipsa de predictibilitate a politicii generale economice şi legislative.
De asemenea, Irina Chicoş mai acuză că în "anul 2014 în cadrul scrutinului pentru alegerea Preşedintelui României, în mod activ PSD şi liderii partidului, prin intermediul miniştrilor de externe de la acea vreme Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, au împiedicat votul românilor din Diaspora. Singura entitate care a avut de câştigat din împiedicarea votului a cel puţin câteva zeci de mii de cetăţeni români a fost PSD, care a încercat să deturneze procesul electoral democratic, în interes propriu, pentru câştigarea alegerilor, în detrimentul cetăţenilor români, fără a ţine seama de votul majorităţii."
Deşi prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerului stipulează că “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)“, cele două formaţiuni politice tolerează să fie conduse de oameni cu condamnări penale şi cu dosare penale, care de fapt, actionează împotriva statului de drept, împotriva suveranitătii exprimată de popor prin referendum, cu toate că au fost manifestări de stradă, demonstraţii împotriva acestei stări de fapt, relevă faptul că aceste două formaţiuni politice interpretează prevederile constituţionale aşa cum le convine lor a fi interpretate, mai arată Irina Chicoş.
Toate cele petrecute indică dezinteres şi lipsa de responsabilitate a PSD faţă de interesele României şi ale cetăţenilor români, singurul interes de care această formaţiune politică dă dovadă fiind acela de a îşi îmbogăţi liderii şi de a rezolva problemele penale ale acestora, preşedintele PSD Liviu Dragnea fiind cercetat penal în mai multe dosare penale, susţine iniţiatoarea petiţiei şi a procesului de dizolvare PSD şi ALDE.
Mai multe informaţii despre acţiunea în instanţă puteţi accesa aici
Mai multe informaţii despre demersul de petiţionare puteţi accesa aici
Demersul semnării petiţiilor este INDEPENDENT de proces, precizează Irina Chicoş.
Reamintim că Legea Partidelor Politice (legea 14/2003) prevede la art 46 că:
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 47 alin. (1)
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)(5)
Petiţia Juridică
Dreptul la petiţionare este prevăzut la ARTICOLUL 51 din Constituţie: (1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
"Petiţia este modalitatea prin care cetăţenii sau organizaţiile legal constituite îşi valorifică dreptul de a sesiza ori de a cere unei autorităţi publice o explicaţie sau o solicitare, în numele unui interes general sau particular.
Corelativ dreptului cetăţeanului de a petiţiona, există obligaţia autorităţilor publice de a examina şi răspunde la petiţii. O.G. nr. 27/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002, reglementează activitatea de soluţionare a petiţiilor. Definiţia petiţiei este dată de art. 2 din O.G. nr. 27/2002. În sensul prezentei ordonanţe, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice”, explică Juridice.ro.
