Decizia CCR care pune Justiţia pe butuci. Macovei, semnal de alarmă: Stive de dosare riscă să fie închise

CCR a publicat motivarea deciziei prin care a spart "Binomul" DNA-SRI. Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, avertizează că toate dosarele în care probele esenţiale se bazează pe interceptări ale serviciilor secrete sunt în pericol de a fi închise.
Monica Luiza Macovei
Monica Luiza Macovei (Epoch Times România)

Toate dosarele care folosesc ca probe interceptări, înregistrări ambientale, filaj şi alte mijloace de supraveghere, aflate în curs de cercetare la procurorii din toată ţara - DNA, DIICOT, parchete - sau pe rolul instanţelor, sunt în pericol de a fi închise, a tras un semnal de alarmă fostul ministru Monica Macovei.

"Nu am criticat şi nu voi critica deciziile Curţii Constituţionale, dar dezbaterea publică a deciziilor judecătoreşti şi constituţionale este parte a democraţiei şi a spiritului liber, aşa cum de multe ori a decis CEDO. De aceea, aş vrea să înţelegem foarte bine consecinţele acestei decizii a CCR", a declarat Monica Macovei.

1. Toţi specialiştii în drept penal ştiu că regulile de procedură penală nu retroactivează şi nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracţiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, şi niciodată regulilor de procedură penală). De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituţionale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru ca acestea au fost constituţionale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru ca la data efectuării lor au fost constituţionale, iar neretroactivitatea este un principiu constituţional. Acesta este principiul stabilităţii juridice în orice societate democratică, aşa cum a decis CEDO în mod repetat.

2. Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de fiinţe umane, de armament etc - se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură.

3. Dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată vor avea aceeaşi soartă, vor fi şi acestea închise din aceleaşi motive.

4. Anchetele pe infracţiuni de omor şi alte infracţiuni grave vor fi de asemenea închise, pentru că şi în aceste cazuri se folosesc în unele situaţii mijloace de supraveghere secretă, unde suportul tehnic este asigurat de SRI.

5. CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunţarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituţionalitate, şi până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepţii de neconstituţionalitate, ca să scape de condamnare.

6. Este dificil de înţeles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex şi foarte scump. Motivarea deciziei suspendă practic interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA şi DIICOT vor avea echipamentele şi oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje etc.

7. România riscă să devină pentru o bună bucată de vreme raiul infractorilor şi al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală.

"Este nevoie ca echipamentele de supraveghere secretă să fie la Ministerul Public, care să asigure interceptările pentru toţi procurorii şi poliţiştii din ţară. SRI nu poate ceda echipamentele sale, pentru că are în continuare nevoie de acestea pentru activitatea privind siguranţa naţională.

DNA, DIICOT şi Parchetul General vor face cel mai probabil o analiză a dosarelor care riscă să fie închise în urma deciziei CCR, adică acele dosare în care restul probelor nu sunt suficiente singure, fără probele din interceptări, pentru ca judecătorul să îşi facă o opinie solidă, pe baza căreia să dea o soluţie", a subliniat Monica Macovei.

Fostul ministru al Justiţiei aşteaptă ca rezultatele acestor analize să fie comunicate public pentru a vedea cât de afectată este lupta anticorupţie şi împotriva criminalităţii organizate de decizia Curţii Constituţionale.

"Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului şi reducerea criminalităţii. Într-o ţară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se face în mod retroactiv.

Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se poate face peste noapte şi cu efecte dramatice pentru lupta împotriva criminalităţii. Este imposibil să faci să funcţioneze o instituţie nouă în 24 de ore şi, de aceea, o măsură tranzitorie era de aşteptat să fie indicată de CCR", a mai precizat Monica Macovei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne