De ce a "trântit" CCR-ul Codurile Penale pesedizate?

Florin Iordache
Florin Iordache (Epoch Times România)

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care a respins modificările aduse Codurilor penale în urma sesizărilor formulate de USR, PNL şi de preşedintele Iohannis. Din documentul dat publicităţii, rezultă că judecătorii au decis întoarcerea actelor normative vizate în Parlament pe motiv că aleşii nu au transpus în integralitate deciziile de neconstituţionalitate luate anterior de CCR în materie penală. Ori, Legislativul nu are dreptul să facă o selecţie a acestor decizii atunci când modifică o lege.

"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reţine că, în cadrul procedurii de punere de acord a unei legi/norme declarate neconstituţionale cu o decizie a Curţii Constituţionale, Parlamentul, în principiu, are libertatea de a decide dacă modifică acea lege/normă strict în sensul celor statuate de Curte sau dacă abandonează intervenţia asupra textului în cauză prin eliminarea normei sau chiar prin respingerea legii. Însă această libertate a Parlamentului este restrânsă atunci când se interpune o decizie a Curţii Constituţionale pronunţată în cadrul controlului a posteriori prin care norma în vigoare, care face obiectul intervenţiei legislative, a fost declarată neconstituţională. Într-o atare ipoteză, Parlamentul este obligat ca, odată declanşată procedura de modificare a legii în vederea punerii sale de acord cu Constituţia, să adopte normele care transpun actul jurisdicţional al Curţii, eliminând viciile de neconstituţionalitate constatate. Într-o interpretare contrară, ar însemna că, în aplicarea art.147 alin.(1), (2) şi (4) din Constituţie, legiuitorul, în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu deciziile Curţii Constituţionale, are un drept de selecţie cu privire la acestea, prin actul său decizional putând chiar să menţină în legislaţie norme afectate de vicii de neconstituţionalitate, fapt ce nu poate fi acceptat", se arată în motivarea Curţii, potrivit Agerpres.

Judecătorii mai transmit în motivare că procesul de reexaminare a unei legi implică în mod obligatoriu o conduită loială din partea Parlamentului şi o analiză aplicată şi responsabilă a tuturor textelor declarate neconstituţionale, prin raportare la considerentele deciziei.

De asemenea, în document se mai precizează că, în procedura de transpunere a două decizii ale Curţii - Decizia nr.368 din 30 mai 2017 şi Decizia nr.405 din 15 iunie 2016, Parlamentul nu a respectat caracterul obligatoriu al celor statuate de Curte, normele adoptate anulând efectele acestor acte jurisdicţionale.

Reamintim că modificările Codurilor Penale operate de controvesata Comsie Iordache au trecut prin Parlament pe repede-înainte.

Amendamentele, extrem de criticate inclusiv de mare parte dintre magistraţi, aduc reduceri ale termenelor de prescripţie - ceea ce ar face ca multe dosare să se închidă practic -, relaxarea condiţiilor pentru liberare condiţionată - ce implică faptul că şi mai mulţi infractori ar ieşi mai repede de după gratii -, precum şi reduceri de pedepse pentru fapte imputabile în genere politicienilor şi funcţionarilor publici, precum abuz în serviciu.

În acelaşi timp, neglijenţa în serviciu este total dezincriminată, termenul în care se poate face un denunţ scade la un an, instrumentarea dosarelor este îngreunată etc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne