Datini româneşti
Copii în costule naţionale iarna, pe uliţa satului (Epoch Times România)
În pofida primejdiilor spirituale moderne, România îşi păstrează încă multe tradiţii curate. Nu e vorba doar de ţara dintre actualele hotare, ci de România Mare, aproape ideală, dacă adevărata Dacie nu ar fi fost şi mai întinsă.
Fie măcar şi o trecere în revistă a zilelor şi locurilor de târg de pe vremuri - şi tot poate fi o imagine emoţionantă a României Mari, sau, cum se mai spune, a ”perioadei interbelice”. Acel răstimp a fost, fără îndoială, culmea noastră spirituală şi teritorială de când ”Suntem români şi punctum”, spre a-l cita pe poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, care, tot el, a precizat şi graniţele noastre, încă înainte de Marea Reîntregire de la 1 Decembrie 1918: ”De la Nistru pân’ la Tisa”.
Întru toate acestea a fost creată şi rubrica de ”Datini româneşti”, ce nu se referă numai la sărbătorile tradiţionale, ci şi la alte fapte semnificative ale culturii şi istoriei noastre, cum ar fi târgurile sau iarmaroacele. Iată, de pildă, astăzi, 3 ianuarie, se desfăşoară sărbătoarea intitulată ”Îngroparea Anului Vechi”, care, prin unele sate, are loc pe 31 decembrie, iar în altele – pe 1 şi 2 Ianuarie.
Dacă ar mai fi existat România Mare, iată locurile unde ar fi avut loc, în acest an, la 3 ianuarie, târgurile de vite, notate după calendare de atunci: Suceava; Storojineţ; Văşcăuţi - judeţul Storojineţ; Vatra Dornei; Sadagura - jud. Cernăuţi; Ciuciuleni - jud. Chişinău; Zguriţa - jud. Soroca; Alexandreni, Ungheni şi Făleşti – jud. Bălţi; Lipcani şi Secureni – jud. Hotin; Călăraşi – jud. Orhei; Ceadâr-Lunga – jud. Tighina; Leova şi Baimaclia – jud. Cahul; Bolgrad, Chilia Nouă şi Nerusai – jud. Ismail; Volontirovca – jud. Cetatea Albă.
