Dacian Cioloş: România riscă dezangajarea sau pierderea fondurilor UE, dacă nu va avea un ritm accelerat de plată la proiectele derulate

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a declarat miercuri, pentru Epoch Times, că, deşi gradul de absorbţie al fondurile structurale pentru dezvoltarea rurală este de aproape 38%, iar cel pe plăţi directe este de circa 100%, România ar putea risca “anul viitor sau peste doi ani”, dezangajarea ori pierderea de fonduri, “dacă nu se menţine un ritm accelerat de plată la proiectele care sunt acum în curs”, în ceea ce priveşte totalitatea programelor pe fonduri alocate de Uniunea Europeană (UE).

“Ar putea exista acest risc anul viitor sau peste doi ani, dacă nu se menţine un ritm accelerat de plată la proiectele care sunt acum în curs. Deci, gradul de angajare este foarte bun. Se merge mai încet pe execuţia proiectelor şi deci aici ar exista riscul la plată, dar deocamdată nu sunt riscuri de pierdere pe dezvoltarea rurală. Pentru partea de agricultură eu sper să fie 100% ţinta şi n-o spun doar glumind. Pe plăţi direct absorbţia este de aproape 100%. Este vorba de câteva procente doar care sunt pierderi tehnice, ca să spun aşa, între ceea ce cer agricultorii şi plata care se face la urmă, după controalelor care se realizează. Pentru dezvoltare rurală absorbţia pentru România deocamdată este în jur de 44%, faţă de alocarea bugetară. Ceva mai puţin, dacă scădem avansul care a fost plătit României. Fără avans ar fi vreo 38%, dacă nu mă înşel, în jur de 37-38% şi chiar dacă şi la dezvoltare rurală este drept că România este undeva la coadă, dar cel puţin nu există deocamdată riscul dezangajării sau pierderii de fonduri”, a afirmat Dacian Cioloş, pentru Epoch Times.

Întrebat de un reporter Epoch Times cum comentează declaraţia recentă a ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, potrivit căreia ţinta de absorbţie a fondurilor europene fixată pentru acest an la 50%, comisarul european pentru Agricultură a precizat că speră ca acest target, deşi dificil, să fie chiar depăşit.

“Pentru fondurile structurale, n-am cum să comentez ambiţiile pe care le are domnul ministru. Eu sper să meargă chiar mai departe de 50%, chiar dacă, trebuie să recunosc, va fi foarte greu, dată fiind situaţia de la care se pleacă”, a declarat, pentru Epoch Times, Dacian Cioloş.

Oficialul european a amintit şi despre discuţiile purtate cu ministrul Eugen Teodorovici cu privire la perioada următoare şi strategiile României în exerciţiul financiar 2014-2020.

“Ca să fiu mai precis, eu am discutat astăzi (miercuri – n.r.) cu dânsul mai mult legat de viitoarea perioadă de programare 2014-2020, pentru că aici este vorba de-un element nou în relaţia dintre Comisia Europeană şi statele membre. Este acel contract de parteneriat între fiecare stat membru şi Comisia Europeană privind utilizarea fondurilor şi din perspectiva priorităţilor statului membru pentru aceste fonduri, cât şi din perspectiva priorităţilor care se stabilesc la nivel comunitar în urma analizelor economice şi de restructurare a sectorului economic şi administrativ, pe care Comisia le face în fiecare an. Aţi auzit probabil de acel semestru european în care CE publică rapoarte pe fiecare stat membru privind situaţia reformelor structurale din administraţie, a deficitului bugetar, deficit de concurent, ş.a.m.d. Sunt nişte ţinte, nişte obiective pe care fiecare stat membru trebuie să le atingă, ca să avem un echilibru economic, bugetar, financiar la nivel comunitar”, a explicat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici şi-a propus pentru 2013 o ţintă de absorbţie de 50%. În 2012, ţinta a fost de 20%, dar la sfârşitul anului nivelul de absorbţie a fost de doar 11,47%, adică 2,2 miliarde de euro.

Dacian Cioloş: Pentru perioada 2014-2020, România trebuie să coreleze dezvoltarea economică cu utilizarea fondurilor europene

Dacian Cioloş, comisarul European pentru Agricultură a afirmat, pentru Epoch Times, că priorităţile României pentru perioada 2014-2020 trebuie să fie dezvoltarea unei strategii, în contextul parteneriatului cu Comisia Europeană, cât şi corelarea “obiectivele de dezvoltare economică cu utilizarea fondurilor europene”, pe care trebuie să le negocieze cu CE.

Oficialul european a anunţat că negocierile dintre ţara noastră şi Comisia Europeană vor începe “în a doua jumătate a acestui an”.

“Începând cu 2014, fondurile europene vor avea o legătură cu obiectivele fixate la nivel comunitar, existând chiar riscul ca dacă un stat membru nu-şi atinge ţintele fixate privind reformele administrative, structurale, şi aşa mai departe, să plătească cu o reducere a alocărilor pe fondurile structurale. Şi atunci, cu atât mai mult, în pregătirea acestui contract de parteneriat între statele membre şi Comisie, este important ca şi România să îşi gândească nu numai abordarea strategică privind ce vrea să facă cu banii, dar şi cum va corela obiectivele de dezvoltare economică cu utilizarea fondurilor europene şi să negocieze aceste obiective cu Comisia Europeană. Negocierile vor începe probabil în a doua jumătate a acestui an. Aceste subiecte le-am discutat cu domnul ministru Teodorovici, cu domnul prim-ministru şi cu domnul ministru Dragnea şi din perspectiva obiectivelor României de a regionaliza şi deci de a lega programele de dezvoltare regională de aceste viitoare regiuni”, a explicat, pentru Epoch Times, Dacian Cioloş.

Totodată, oficialul european a adăugat că, deşi România a avut anul trecut un grad scăzut de absorbţie a fondurilor europene, de 11,47%, asta nu înseamnă că nu ar putea creşte de acum înainte, dacă vor fi rezolvate problemele legate de execuţia proiectelor, plata către cele deja realizate şi rambursarea plăţilor de CE.

“Faptul că până acum a fost redus (gradul de absorbţie a fondurilor europene – n.r.) nu înseamnă că n-ar putea să crească de acum înainte. Ştiţi, şi la fonduri structurale România are un grad de angajare care este ridicat. Deci contractele sunt semnate. Problema este mai ales execuţia proiectelor, plata către proiectele care au fost realizate şi rambursarea acestor plăţi de către Comisia Europeană. Aici pot fi direcţionate acţiunile pe de o parte spre o accelerare a finalizării proiectelor care sunt în curs de derulare, pe de altă parte în clarificarea problemelor care au apărut în unele autorităţi de management, pentru a debloca rambursarea plăţilor care au fost făcute către beneficiar, dar care n-au fost rambursate de către Comisie. Deci ambele elemente pot ajuta la creşterea gradului de absorbţie”, a concluzionat Dacian Cioloş, pentru Epoch Times.

Pentru perioada 2007-2013, bugetul Uniunii Europene a fost de 994 milioane de miliarde de euro, iar pentru perioada următoare, 2014-2020 suma este de 960 de miliarde de euro, fiind prima dată în istoria UE când bugetul înregistrează o scădere.