Cutremur aşteptat: Coreea de Sud suspendă implementarea sistemului THAD în Coreea

Episodul curent al bătăliei dintre SUA şi China pentru controlul asupra Coreei de Sud s-a încheiat cu victoria aparentă a Chinei, care a reuşit să blocheze sistemul antirachetă THAAD.
Sistem antirachetă american, cunoscut sub numele de THAAD
Sistem antirachetă american, cunoscut sub numele de THAAD (Getty Images)

În cadrul unei evoluţii oarecum şocante, scena geopolitică din Asia a fost zguduită ieri de decizia Coreei de Sud de a suspenda implementarea sistemului de interceptare american THAAD.

Preşedintele ales al Coreei, Moon Jae-in a afirmat că a luat măsura ca o concesie majoră făcută Chinei.

Evoluţia reprezintă o ruptură majoră faţă de politica SUA în privinţa Coreei de Nord.

“Nu susţinem aici că acele lansatoarele şi echipamentul aferent, care au fost instalate, ar trebui retrase. Ci doar că cele care nu au fost încă instalate vor trebui să mai aştepte", a declarat un oficial senior din cadrul administraţiei prezidenţiale sud - coreene.

Remarcile au survenit pe fondul afirmaţiilor făcute de noul preşedinte nord - coreean, conform cărora Ministerul Apărării sud - coreean ar fi ascuns preşedintelui implementarea a patru lansatoare adiţionale, de teama unui "impact asupra mediului".

Iniţiativa americană de instalare a sistemului anti rachetă THAAD în Coreea de Sud a generat tensiuni enorme în Asia de Est, din partea Chinei cât şi a Rusiei - ambele puteri temându-se că raza de interceptare a sistemului american intră pe teritoriile lor suverane. Ambele ţări consideră că instalarea THAAD în regiune este o provocare a balanţei de putere din regiune şi o expansiune a puterii militare americane.

La scurt timp după anunţarea acordului de implementare a sistemului THAAD, Coreea de Sud a fost zguduită de o criză politică fără precedent, în centrul său aflându-se fostul preşedinte sud - coreean, Park Geun-hye, exact oficialul care favoriza instalarea sistemului. Deşi a trecut prin furcile caudine ale alegerilor în 2013, anul trecut Park a fost învinuită, în cadrul unei campanii de presă, de corupţie şi abuz de putere.

Criza a generat demisia preşedintelui şi noi alegeri prezidenţiale - câştigătorul acestora, actualul preşedinte, având o abordare mai conciliantă faţă de regimul comunist nord - coreean şi mai ales faţă de Beijing.

În timpul campaniei electorale SUA a accelerat instalarea sistemului THAAD, terminând instalarea a şase lansatoare înaintea alegerilor.

Cu toate acestea, noul preşedinte al Coreei de Sud este mult mai rece faţă de acordul cu SUA privind sistemul THAAD. Moon s-a plâns în mod repetat că SUA a grăbit implementarea sistemului pentru a-l face operaţional înainte de alegeri.

Sistemul THAAD, într-o variantă cu capacităţi limitate, a fost operaţionalizat luna trecută, având instalate şase lansatoare. Deşi oficialii americani au susţinut că sistemul este "operaţional şi are abilitatea de a intercepta rachete nord coreene", unele surse familiare cu problema au afirmat că, de fapt, raza de acţiune a sistemului este drastic redusă, ca urmare a negocierilor cu China.

Decizia lui Moon reprezintă o mare lovitură dată politicii americane în SUA. În ultimele lui administraţia americană a masat un număr considerabil de nave militare în jurul Peninsulei Coreene, avertizând regimul de la Phenian împotriva continuării programului de dezvoltare a rachetelor balistice intercontinentale.

Noul preşedinte sud coreean a afirmat că Seulul ar trebui să înveţe "să spună nu Americii", semnalând o deschidere faţă de Coreea de Nord, prin reacordarea permisiunii de vizită grupurilor nord coreene.

Conform New York Times, protestele de stradă împotriva instalării sistemelor THAAD şi presiunea aplicată guvernului sud - coreean au venit din partea marilor corporaţii care guvernează din umbră Coreea de Sud - şi care au strânse relaţii de afaceri cu China.

Poziţia Chinei, în cadrul showului de forţă dintre SUA şi Coreea de Nord a fost diferită de cea tradiţională, în care Partidul Comunist Chinez făcea, oficial, apel la calm, iar pe de altă parte încuraja şi susţinea logistic programele şi acţiunile Coreei de Nord.

În cadrul evoluţiei actuale, situaţia a devenit suficient de tensionată încât China şi Rusia au masat trupe la graniţa cu Coreea de Nord, iar regimul nord - coreean ar fi mutat un mare număr de locuitori ai Phenianului în afara capitalei.

China a luat oficial partea SUA, susţinând tacit sau pe faţă sancţiunile împotriva Coreei de Nord şi avertizându-şi vecinul în presa centrală de la Beijing.

Cu toate acestea, Beijingul a avut de la început o atitudine clară de opoziţie faţă de instalarea sistemului THAAD, lucru care a forţat probabil mâna noului preşedinte care oricum se alinia politicii Beijingului.

Criticii lui Moon din opoziţie susţin că suspendarea sistemului este probabil un prim pas în direcţia demontării sale. Dat fiind că motivul oficial este impactul asupra mediului, iar un studiu în acest sens ar dura peste un an, unul dintre liderii opoziţiei sud - coreene a arătat că guvernul se pregăteşte să facă sistemul ne-operaţional şi să blocheze instalarea celorlalte lansatoare.

Imediat după trimiterea de nave de război către Peninsula Coreeană, preşedintele american Donald Trump a publicat pe Twitter un avertisment la adresa Coreei de Sud, afirmând că va renegocia acordul comercial dintre Washington şi Seul, care ar fi defavorizat masiv SUA.

Deşi la momentul respectiv retorica lui Trump părea ilogică, rezultatul campaniei electorale din Coreea de Sud a arătat că temerile americane erau complet îndreptăţite.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe