Cum subminează Rusia economia ucraineană

Economia ucraineană este ţinută pe linia de plutire de un împrumut de 17,5 miliarde de dolari alocat de FMI în februarie, iar Parlamentul de la Kiev a adoptat un pachet dur de reforme pe 2 martie. Moscova încearcă în prezent să facă Ucraina o ţară neguvernabilă şi disfuncţională, lovind-o simultan militar şi economic, şi să împiedice orice reforme. De la presiunile comerciale şi economice tradiţionale, Rusia a trecut la alte moduri de a submina economic Ucraina pentru a asumuţi populaţia împotriva guvernului.

Războiul din estul Ucrainei, alimentat de Kremlin, costă Ucraina între 5 şi 10 milioane de dolari pe zi, iar numărul persoanelor dislocate atinge un milion. Potrivit estimărilor locale, 5-6% din scăderea cu 6,9% a PIB-ului ţării în 2014 a fost cauzată de efectul direct al războiului din Donbas, arată Andrew Wilson, cercetător la think-tank-ul ECFR, într-o analiză.

Conform autorităţilor ucrainene, războiul a costat Ucraina ”20% din potenţialul ei economic şi a dus la o scădere a veniturilor la buget de 23 de miliarde de grivne în 2014, care reprezintă o mare parte din deficitul fiscal de 78 de miliarde de grivne. Mai mult, producţia industrială din Doneţk s-a redus cu 31,5% şi în Lugansk cu 42%, iar conflictul a provocat un exod de capital străin de 6,5 miliarde.

Împrumutul FMI de 17,5 miliarde a pus economia pe linia de plutire, ducând şi la aprecierea monedei, dar situaţia delicată a economiei ucrainene este departe de a fi rezolvată deoarece scăderea cu 6,9% a PIB în 2014 a fost mai mare decât estimarea de 5%, iar potrivit prognozelor FMI, în 2015 se va înregistra încă o reducere cu 5,5% a PIB.

Guvernul ucrainean nu mai poate întârzia reformele dureroase ale sistemului bugetar, a sectorului energetic în care Naftogaz este o gaură neagră şi eliminarea subvenţiilor. Potrivit acordului cu FMI, se vor face economii de 15,3 miliarde de dolari în sectorul public în următorii cinci ani. Pe lângă faptul că nu toţi ucrainenii sunt pregătiţi pentru astfel de măsuri drastice de austeritate, executivul se va confrunta şi cu tentativele de subminare ale Rusiei.

Sabotajul rus

Andrew Wilson arată că primul instrument folosit de Moscova în acest scop sunt aşa-zisele republici separatiste care încearcă să obţină controlul asupra unor active economice-cheie precum centrale termice şi rezerve de apă în Zaproje şi Kherson, asupra huburilor de gaz din nordul Luganskului şi nord-vestul Doneţkului, cât şi a oraşului Mariupol, portul strategic de import-export pentru Donbass. Până la sfârşitul lui 2014, rebelii au ”cucerit” deja 14 centrale termice în Donbas şi 88 de mine locale. Planul este că acolo unde nu pot să obţină controlul asupra unor active strategice, rebelii să afecteze economia ucraineană distrugând linii ferate şi conducte, sau deviind livrările de gaz către Republicile separatiste.

O altă armă pe care o foloseşte Rusia pentru a submina economia Ucrainei este presiunea cu împrumutul luat de fostul preşedinte Ianukovici în momentul escaladării protestelor de pe Euromaidan în decembrie 2013, din care o tranşă de 3 miliarde de de dolari va trebui rambursată în decembrie 2015. Acesta conţine o clauză de default în cazul în care datoria externă a Ucrainei depăşeşte 60% din PIB, ori aceasta a atins deja 86% în prezent, iar potrivit prognozelor va mai creşte până la 94%. În plus, Rusia nu participă la negocierile Ucrainei cu creditorii, pentru a le îngreuna.

Calculul Moscovei este că opinia publică ucraineană poate fi asmuţită împotriva guvernului pe măsură ce costurile economice vor creşte.

Calculul Moscovei este că opinia publică ucraineană poate fi asmuţită împotriva guvernului pe măsură ce costurile economice vor creşte, iar cetăţenii simpli vor simţi pe pielea lor efectul reformelor. Deja mii de oameni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a protesta împotriva preţurilor tot mai mari la utilităţi şi pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de politicile economice ale premierului Arseni Iaţeniuk. Anul trecut, preţurile la utilităţi au crescut cu 35%, în timp ce preţurile pentru transport, medicamente şi alimente au crescut între 50 şi 200%.

Ce pot face Kievul şi UE

În acest context complicat, Andrew Wilson observă că guvernul de la Kiev a luat câteva măsuri pentru a proteja populaţia precum crearea unui fond de compensare pentru cele mai sărace familii, în paralel cu măsurile promise de a reduce birocraţia, pensiile şi subvenţiile neproductive. Expertul consideră că executivul mai are multe de făcut, dar în sfârşit arată că este decis să facă reforme.

În opinia sa, UE poate ajuta Ucraina prin extinderea furnizării de gaz în sistem reverse flow din Europa Centrală, cât şi prin refuzul de a accepta orice renegociere a Acordului de Asociere, cerută de Rusia, şi ratificarea acestuia înaintea termenului de implementare – decembrie 2015.

Cercetătorul ECFR atrage atenţia în concluzie că UE are un rol esenţial pentru că de pachetul de asistenţă financiară pe care-l va aloca depinde supravieţuirea economiei ucrainene, subminată de Rusia, care vrea să provoace un stat eşuat, uşor de controlat. El arată că deocamdată asistenţa financiară europeană s-a limitat la programe existente şi împrumuturi bilaterale, precum 500 de milioane de euro de la Germania şi 100 de milioane de euro de la Polonia.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.