Cum poate fi evitată captura oficialilor europeni de către sectorul bancar

Multe bănci deţin datorie grecească şi sunt afectate direct de discuţiile despre Grecia, aşa ca-şi fac puternic lobby la Bruxelles. Robert Mack, CEO la cunoscuta firmă de lobbying Burson-Marsteller, explică într-un interviu pentru Epoch Times ce mecanisme există la nivelul UE pentru a evita capturarea funcţionarilor UE de către reprezentanţii sistemului financiar.

Cât de puternic este lobby-ul bancar din Bruxelles?

Serviciile bancare şi financiare sunt foarte prezente şi bine reprezentate la Bruxelles. Multe dintre marile bănci şi alte companii de servicii financiare au proprii reprezentanţi, fie cu birou stabil la Bruxelles, fie care vizitează frecvent oraşul pentru a interacţiona cu instituţiile Uniunii Europene. Mai mult, majoritatea băncilor îşi susţin interesele şi prin asociaţii bancare şi financiare, precum European Banking Federation sau the Euro Banking Association.

Ce interese au băncile?

Băncile şi actorii financiari au interese diferite la nivel european. Un aspect important este actualul val de reformă legislativă de după criza financiară. În 2008, Comisia Europeană a început să caute modalităţi de îmbunătăţire a reglementării sectorului financiar european şi de asigurare a stabilităţii sale. Instituţiile UE au parcurs acum jumătate din drumul către un set impresionant şi cuprinzător de reforme, inclusiv reglementarea hedge fund-urilor şi a schemelor de asigurare, asigurând securitatea pieţei şi evitarea riscului sistemic.

Ce cer ele la Bruxelles – inclusiv cu privire la salvarea Greciei?

Băncile şi alţi actori financiari de la Bruxelles în mod evident caută să influenţeze valul legislativ care emană de la instituţiile UE. Desigur asta diferă în funcţie de principalele lor domenii de activitate. În mod clar multe bănci deţin datorie grecească şi de aceea sunt afectate direct de discuţiile despre Grecia. În special înainte de acordul din iulie de reducere a datoriei Greciei a avut loc un intens dialog între băncile care deţin datorie grecească şi guvernele statelor membre pentru că înţelegerea la care s-a ajuns îi va forţa pe mulţi investitori să accepte unele pierderi.

Căror decidenţi se adresează aceste lobby-uri?

Este important să înţelegem că problemele legate de criza datoriilor suverane şi celelalte probleme legislative şi regulatorii sunt două lucruri total diferite. Referitor la cea de-a doua, băncile, ca şi alţi stakeholder angajaţi la nivelul Bruxelles-ului, se adresează tuturor funcţionarilor şi politicienilor activi în aceste domenii în principalele instituţii europene : Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul (guvernele statelor membre). În Comisie, principalul serviciu responsabil pentru aceste probleme este Directoratul General pentru Piaţa internă şi Servicii (DG MARKT) iar în Parlamentul European, principalul comitet este cel pentru Afaceri Economice şi Monetare (ECON).

A fost iniţativa comisarului pentru piaţa internă, Michel Barnier pentru o mai bună reperezentare a grupurilor consumatorilor, a sindicatelor, micilor afaceri şi a ONG-urilor în grupurile de exeperţi, necesară pentru a împiedica dominanţa sectorului financiar? Ce alte soluţii vedeţi pentru a preveni dominanţa unor grupuri care oferă consiliere în materie de reglementare bancară?

Mişcarea comisarului Barnier era menită să revizuiască grupurile de experţi ca răspuns la critici şi să asigure că grupurile de experţi care consiliază Comisia sunt echilibrate din punct de vedere al compoziţiei. Acesta este un lucru bun; Comisia Europeană va trebui să adune input de la o serie largă de stakeholderi. Este important ca CE să asculte băncile cât şi pe ceilalţi experţi legitimi care reprezintă alte puncte de vedere. Dacă ai un număr mare de opinii din afară, procesul de modelare a politicilor se va îmbunătăţi.

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) de exemplu are un grup de stakeholderi, format din 30 de membri care reprezintă instituţii de credit şi investiţii, reprezentanţi ai angajaţilor şi ai consumatorilor, utilizatori de servicii financiare şi reprezentanţi ai IMM-urilor.


Are lobby-ul bancar nevoie de mai multă reglementare, în opinia Dvs.? De ce fel? Cum ar putea fi evitată “captura bancară” a europarlamentarilor şi a înalţilor funcţionari din Comisie?

Pentru a dezvolta cele mai bune politici, instituţiile UE trebuie să se consulte deschis şi transparent cu o gamă largă de interese afectate. Este normal şi adecvat ca serviciile financiare, ca oricare alt sector, să-şi promoveze şi să-şi apere interesele în politica UE. Este rolul policy-maker-ilor de a asigura o luare în calcul a tuturor actorilor şi de a lua cele mai bune decizii pe baza unor consultări extinse.

Robert Mack este CEO pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la firma de lobbying Burson-Marsteller