Cine ţine piept lobby-ului financiar la Bruxelles

Lobby-ul financiar face la propriu legea la Bruxelles, pentru că furnizează mare parte din expertiza de care au atâta nevoie instituţiile europene. De curând a apărut şi contraponderea, un Greenpeace al finanţelor care reprezintă şi interesele consumatorilor.

Finance Watch, iniţiativa unui număr de europarlamentari agasaţi de lobbyiştii de care nu mai scăpau nicăieri, are ca unic scop de a face pieţele mai transparente şi să influenţeze legislaţia viitoare pentru ca aceasta să servească mai degrabă nevoile societăţilor, decât interesele industriei bancare. Chiar dacă este susţinut de 40 de organizaţii europene, inclusiv sindicate, grupuri de protecţie a consumatorilor, fundaţii şi think-tank-uri, proiectul pare o misiune imposibilă mai ales în actualul climat în care pieţele dictează statelor din UE ce să facă.

Thierry Philipponnat, secretarul general al Finance Watch, este însă un bancher cu experienţă. Cu 20 de ani în industrie petrecuţi în poziţii de top în bănci precum UBS şi BNP Parisbas, unde a lucrat cu instrumentele financiare complexe care sunt blamate acum, el cunoaşte bine industria. Nu este însă uşor să te măsori cu 700 de lobbyişti care activează pentru a influenţa Parlamentul European în beneficiul intereselor băncilor, hedge fund-urilor şi companiilor de asigurări. Aceştia îi urmăresc peste tot pe europarlamentari. „Există 200 de lobbyişti financiari pentru fiecare paragraf al legii”, spune Udo Bullman, membru al PE din partea SPD.

Aici intervine problema capturării politicienilor de către industria financiară din cauza dependenţei lor de expertiza acesteia. Finance Watch tocmai asta-şi propune - să restabilească echilibrul dintre interesele publice şi private. „Interesele private corporatiste au dreptul să fie reprezentate, dar trebuie să existe un echilibru. Interesul public stă la baza democraţiilor occidentale, iar dacă politicienii nu aud sau nu ascultă decât interesele private, nu-şi pot face treaba bine”, a explicat Philipponnat într-un interviu pentru Epoch Times. În opinia sa, este nevoie ca şi alte voci din societatea civilă să se exprime mai vocal în legătură cu probleme financiare de interes general, iar FinWatch se declară pregătită să le ajute să-şi articuleze cererile. Philipponnat consideră că pentru a garanta o independenţă mai mare a politicienilor de industrie trebuie introduse cote în organismele consultative, este nevoie de mai multă cercetare cu finanţare independentă şi de reguli mai stricte pentru a împiedica trecerea din sfera guvernamentală în industrie.

Cât priveşte interesele consumatorilor, destinatarii finali ai serviciilor financiare, aceştia sunt frecvent subreprezentaţi. Doi dintre membrii FinWatch, European Consumers Organisation şi European Federation of Investors, au adresat o plângere Ombudsmanului european susţinând că în grupurile de stakeholderi din EBA (Autoritatea Bancară Europeană) şi European Insurance and Occupational Pensions Authority, reprezentanţii consumatorilor sunt surclasaţi numeric de reprezentanţii industriei financiare.

Cu un buget de doar un milion de euro pe an, rezultat din donaţii şi taxe pentru membri, Finwatch poate cu greu să facă faţă celui mai puternic sector economic, care are aproximativ 400 milioane de euro în spate.

Cu un buget de doar un milion de euro pe an, rezultat din donaţii şi taxe pentru membri, Finwatch poate cu greu să facă faţă celui mai puternic sector economic, care are aproximativ 400 milioane de euro în spate. Dar organismul a început să decripteze argumentele tehnice complicate pentru publicul larg pentru că lumea financiară să nu mai deţină un monopol asupra dezbaterii pe care să-l folosească în interes propriu.
Recent Philipponnat a fost chemat de Comisia Europeană să vorbească despre recapitalizarea băncilor. Băncile au făcut un lobby puternic pentru a nu le fi impusă o creştere a capitalului obligatoriu. Financial Watch a adresat însă o scrisoare deschisă liderilor europeni în care cere ca organismele de supraveghere naţionale şi europene să asigure că băncile care trebuie să-şi reducă deficitul nu-şi diminuează finanţarea pentru economia reală, pentru întreprinderile mici şi mijlocii în dauna celorlalte activităţi cu produse derivate.

Dar sarcina aceasta este foarte grea. „Grecia nu şi-a stabilit termenii de bail-out, aceştia au fost stabiliţi de reprezentanţi ai Institute of Internaţional Finance, un grup al bancherilor globali, condus de şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann”, explică secretarul general al Financial Watch puterea lobby-ului bancar.