Cum ar putea fi împărţită România la regionalizare

Teritoriul ţării noastre ar putea fi împărţit, la regionalizare, în şapte sau opt zone, pe baza mai multor criterii, după cum se arată într-un raport al
Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, informează protv. Împărţirea s-ar putea face în funcţie de influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

România ar putea prelua, pentru regionalizare, modelul Poloniei care s-a descurcat cel mai bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Astfel, regiunile din România ar urma sa aibă o populaţie medie cuprinsă între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori.

"Construirea regionalizării din 2013 în România şi prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie să aibă în vedere nu numai situaţiile de similaritate, ci şi pe cele de diferenţiere contextuală între cele două ţări", se arată în raport.

Regiunile României ar urma sa fie: Muntenia Sud (Regiunea 8), Dunărea de jos (Regiunea Sud-Est), Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est), Transilvania Centrală (Regiunea Centru), Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest), Banat Vest (Regiunea Vest) şi Oltenia.

"Analiza pricipalelor fluxuri de migraţie indică în mod clar principalele centre ale regiunilor funcţionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, însă, automat, din această constatare. Este necesară o abordare separată în care să fie luate în seamă şi alte criterii. Oricum, în afara unei grile de criterii care să ducă la o decizie întemeiată nu poate fi rezolvată problema localizării centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politică pe această temă este puţin probabilă să fie viabilă", se mai arată în document.

Critici aduse proiectului de regionalizare

Liderul UDMR Kelemen Hunor s-a pronunţat împotriva regionalizării, în varianta pe care o doreşte USL şi a atras atenţia că aceasta va însemna cheltuieli, iar eficienţa măsurii este redusă.

"Ideea principală este că nu credem că România are nevoie de încă un nivel administrativ, de încă un nivel birocratic, pentru ca problemele României nu stau în lipsa acestui nivel de administraţie publică. Vrei, nu vrei, la un moment dat, dacă mai înfiinţezi încă un nivel administrativ, judeţele vor fi golite, pentru că nu centrul cedează din putere. Nu faci regionalizare pentru un premier, pentru o coaliţie, faci pentru 40-50 de ani. Nu mai trebuie să scoatem bani din buzunarul oamenilor pentru că încă un nivel administrativ înseamnă costuri în plus, înseamnă că centrele decizionale vor fi mai departe de cetăţean. Noi credem că avem nevoie de regiuni economice mai mici în toată ţara. Eşecul se datorează faptului că actualele regiuni au fost desemnate prost. Eu cred că pentru regionalizare trebuie să mergem la referendum, nu asumare, nu ordonanţă. Nu trebuie să-ţi fie frică de cetăţeni. Trebuie să-i întrebi pe oameni dacă vor să meargă în alt judeţ", a precizat Hunor.

Reprezentantul maghiarilor este de părere că "judeţele bogate vor creşte, iar judeţele sărace vor deveni tot mai sărace".

UDMR s-a pronunţat recent şi împotriva asumării răspunderii Guvernului pentru proiectul de lege privind regionalizarea, care ar reprezenta "cea mai mare greşeală a coaliţiei". Motivul invocat a fost că nu se poate ocoli o dezbatere parlamentară pe o temă care vizează fiecare cetăţean.

"Nu suntem de acord cu asumarea răspunderii, dacă vom ajunge, cumva, până acolo, după amendarea Constituţiei, pentru că nu se poate ocoli o dezbatere parlamentară. Nu vorbim aici de legea privind proprietăţile confiscate, care vizează un segment din societate, ci de legea privind înfiinţarea regiunilor, unde fiecare om este vizat. Din acest punct de vedere cred că nu ai voie nici legal, nici moral să eviţi dezbaterea parlamentară. Nu am susţinut această modalitate nici în 2011, când PDL a încercat să facă această formă de adoptare a legii, nu o vom susţine nici acum. Din punctul nostru de vedere, ar fi cea mai mare greşeală a actualei coaliţii o asumare pe reorganizarea regiunilor", a afirmat recent preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Ce doreşte să facă USL

Legea referitoare la înfiinţarea regiunilor de dezvoltare ar putea fi adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, a anunţat vicepremierul Liviu Dragnea. Asumarea ar putea avea loc în luna toamnă, după ce se va încheia revizuirea Constituţiei.

"Nu este finalizată analiza consiliului academic care să ne dea propunerea finală privind regionalizarea, cu care vom veni în faţa Guvernului şi a opiniei publice. Există o analiză extrem de serioasă, care nu este finalizată, nu pot să ies cu un desen al regiunilor câtă vreme nu este gata. Până la modificarea Constituţiei se va finaliza, undeva în vară, iar după desenarea regiunilor vor urma dezbateri publice regionale. Până la finalul acestui an, după modificarea Constituţiei, sfârşit de septembrie, început de octombrie, vom veni cu proiectul de lege privind regionalizarea. Se vor înfiinţa regiuni administrative, se vor stabili structurile de conducere până la 31 decembrie, pentru a prinde înainte de exerciţiul financiar 2014-2020 o structură administrativă stabilă", a afirmat Dragnea.

După ce se va realiza proiectul de lege, acesta va fi dezbătut public cu toţi cei interesaţi, după care se va trece la aprobare, cel mai probabil prin asumarea răspunderii.

"După ce modificăm Constituţia, ieşim cu legea de înfiinţare a noilor regiuni care va fi aprobată în Parlament, eu sper ca prin procedura angajării răspunderii. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii noiembrie, cel mai târziu, regiunile să fie înfiinţate, adică şi forma lor şi comunitatea administrativ-teritorială", a menţionat vicepremierul.

Compromis politic la stabilirea regiunilor

Cele opt regiuni de dezvoltare din cadrul proiectului de regionalizare au fost stabilite printr-un compromis politic, în loc să se realizeze o analiză din punct de vedere economic. Afirmaţia a fost făcută de deputatul PNL Dan Motreanu, care a subliniat faptul că nu s-a ţinut cont de criterii geografice, culturale şi de istorie la împărţirea teritoriului ţării.

"Trebuie să atrag atenţia, încă de la început, ca delimitarea regiunilor de dezvoltare existente a fost rezultatul mai degrabă al unui compromis politic, decât al unei analize aprofundate. (...) Dacă Uniunea Europeană foloseşte aproximativ 100 de indicatori în politica de dezvoltare regională, în anul 1997 s-au folosit numai 17 astfel de indicatori în construcţia regională şi a indicelui global al dezvoltării. Dintre cei opt mari piloni ai dezvoltării regionale, demografic, economic, social, infrastructură, educaţie, istoric, geografic, cultural, ultimii trei au fost aproape excluşi", a precizat Motreanu.

Deputatul PNL a descris visurile de mărire ale unor personaje din politica la nivel local şi ideile fixe ale unor funcţionari.

"Cred că încă nu este prea târziu să stăpânim acest foc, dar pentru aceasta avem nevoie de transparenţă, dezbatere şi curaj. (...) Înainte de a discuta despre o nouă regionalizare a României, avem datoria de a prezenta o evaluare serioasă asupra a ceea ce a reprezentat funcţionarea şi rezultatele obţinute de actualele regiuni. Evaluarea este una dintre etapele importante ale politicii europene de coeziune, principiile pe care se axează ca relevanţa, utilitatea, eficacitatea, sustenabilitatea îţi dau posibilitatea creării unei imagini asupra designului şi rezultatelor proiectului în relaţie cu resursele disponibile şi cu obiectivele propuse", a precizat Motreanu.

Proiectul privind regionalizarea este încă în stadiu incipient şi urmează să fie prezentat după ce va fi definitivat de autorităţi.

Opinia PDL

Partidul Democrat Liberal se opune categoric unei proceduri de asumare a răspunderii pe reforma administrativă, a precizat Vasile Blaga.

“Este revoltător că o coaliţie care are 70% în Parlament stabileşte procedura tehnică prin care ar dori să valideze un act normativ atât de important - cel mai important, de fapt, după Constituţie - şi stabileşte procedura tehnică înainte de a spune românilor cum vede această reorganizare administrativ-teritorială. Nu a fost pomenit în această perioadă niciun principiu după care se face reorganizarea administrativ-teritorială, niciun criteriu pe care Guvernul Ponta îl are în vedere atunci când discută un lucru atât de important. Nu am văzut nicio dorinţă a lor de a propune românilor unităţi administrativ-teritoriale fiabile, cu o puternică capacitate administrativă, care să poată, la o adică, să şi cofinanţeze, de exemplu, proiectele pe fonduri nerambursabile.

Suntem îndreptăţiţi să presupunem că adevărată intenţie a USL este de a face regiunile vasale baronilor locali ai USL pentru că nu au în vedere nici restrângerea birocraţiei de la nivelul administraţiei locale, nici reducerea cheltuielilor. Ba mai mult, prin bunăvoinţa Chiţoiu am văzut că doresc să instituie încă un nivel de impozitare, cel al regiunilor, care nu ar face altceva decât să impună noi taxe şi impozite pentru a finanţa încă un nivel birocratic”, a declarat preşedintele PDL.

În discursul său, Vasile Blaga a acuzat şi politica de cumetrie instituită de USL la guvernare.

“Sub conducerea USL, de altfel, statul devine o mare cumetrie. Numirea domnului Diaconu la conducerea ANAF subordonează finanţele statului naşului Ruşanu. Domnul Ponta aplică acelaşi principiu precum clanurile interlope. Nu fac decât să-şi împartă zonele de influenţă. Finanţele la naşul Ruşanu, judeţele la PSD, justiţia la Ponta şi la fin”, a precizat liderul PDL.